Ungaria, la președinția UE: Se opune aderării Ucrainei, dar sprijină Moldova. Nici nu a pronunțat numele ”țării în război”

Preşedinţia UE asigurată de Ungaria va fi cea mai favorabilă extinderii din toată istoria Uniunii, în cursul negocierilor de aderare ea va pune accentul pe performanţele reale şi nu pe supunerea la presiuni politice - a declarat la Bruxelles, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, potrivit Hirado.

Înaltul oficial maghiar nu a pronunțat nici măcar o dată numele Ucrainei, în schimb a enumerat toate celelalte state avute în vedere pentru aderarea la UE.

„Nu vom permite ca procesele de aderare ale ţărilor individuale să fie legate între ele în mod artificial. Nu vom permite ca procesul de aderare întârziat al vreunei ţări candidate să blocheze pe cel al ţărilor cu performanţe mai bune”, a declarat Szijjarto.

„În cursul negocierilor de aderare ne vom concentra pe performanţele reale, nu vrem să ne supunem unor presiuni politice care, pe deasupra, vin din partea unor actori externi, a unor ţări din afara Uniunii Europene sau a unor ONG-uri”, a subliniat ministrul.

Citește și

În timp ce economia stagnează, demisiile din Ungaria îl aruncă pe Viktor Orban în cea mai mare criză de până acum

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

El a precizat, de asemenea, că potrivit poziţiei ungare, în negocierile de aderare nu reprezintă un avantaj faptul că o ţară candidată se află în război, mai mult, comunitatea europeană nu ar trebui să importe niciun fel de conflict armat.

„Procesul de extindere ar trebui să aibă ca scop tocmai extinderea stabilităţii şi a perspectivei de dezvoltare paşnică dincolo de teritoriul actualei Uniuni Europene, nicidecum importarea unui conflict de război, a ameninţării războiului în Uniunea Europeană însăşi”, a declarat Péter Szijjártó.

Ungaria nu vrea ca o țară candidată să se alinieze 100% la politica UE

El a mai spus că Ungaria doreşte, pe perioada preşedinţiei UE, să menţină procesul de aderare ancorat în realitate şi să stabilească aşteptări rezonabile faţă de ţările candidate. El a menţionat ca exemplu: înainte de acordarea statutului de membru, nu se poate aştepta ca o anumită ţară să se alinieze 100% la politica externă şi de securitate a UE, deoarece trebuie să se ţină cont şi de realităţile regionale.

Ministrul a explicat că Ungaria ar dori să ajute Serbia să deschidă noi capitole de aderare în a doua jumătate a acestui an, să ajute Muntenegrul să finalizeze mai multe capitole, iar Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Moldova să poată începe negocieri reale, substanţiale.

El a subliniat că, în situaţia actuală, UE are nevoie de noile ţări aderente la fel de mult, sau poate chiar mai mult, decât invers, problema este că acest lucru încă nu s-a conştientizat.

În legătură cu acest aspect, ministrul a criticat „duplicitatea” blocului, afirmând că toate statele membre sprijină foarte mult politica de extindere în public, în spatele uşilor închise însă situaţia este diferită.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"