Un stat mic, o sarcină uriașă. Cipru preia din ianuarie președinția UE în mijlocul unor crize care se suprapun
Din ianuarie, Cipru, una dintre cele mai mici țări din Europa, va prelua președinția UE și va fi responsabilă de coordonarea puterilor politice pentru a rezolva crize suprapuse, arată o analiză Politico.
Uniunea Europeană predă, la 1 ianuarie, „cheile” Consiliului UE Ciprului, oferind acestui stat mic, neutru din punct de vedere militar, sarcina de a conduce negocieri diplomatice pe teme sensibile, de la răspunsul la agresiunea Rusiei, la salvarea unor industrii critice aflate în dificultate, elaborarea bugetului multianual al UE și reformarea unor segmente importante din legislația pe care executivul european vrea să o simplifice.
Amploarea provocărilor cu care se confruntă Nicosia este fără precedent, iar această responsabilitate revine unuia dintre cele mai mici state membre ale Uniunii și celui mai îndepărtat geografic de Bruxelles.
„Întotdeauna îmi pare rău pentru țările mici care preiau președinția, pentru că este foarte mult de muncă și implică foarte mulți oameni. Sunt țări precum Luxemburg care au făcut asta de multe ori și își pot aloca resursele necesare, dar Ciprul nu a fost, istoric, într-o astfel de poziție”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului, vorbind deschis despre percepția viitoarei președinții la Bruxelles.
Guvernul cipriot și reprezentanța permanentă a țării pe lângă UE au încercat, în ultimele luni, să depășească obstacole logistice și administrative importante. Au recrutat personal din mai multe surse pentru a-și suplimenta echipele și au instituit chiar zboruri directe zilnice între Bruxelles și Nicosia, pentru a facilita deplasarea rapidă a diplomaților.
Cu doar câteva săptămâni înainte de debutul președinției, Ciprul a trecut printr-o remaniere guvernamentală, ceea ce a dus la amânarea evenimentului oficial de lansare pentru 21 decembrie, cu doar câteva zile înainte de Crăciun.
„Există această narațiune potrivit căreia președinția cipriotă va fi haotică”, a spus un al doilea diplomat dintr-un alt stat UE. „Dar, sincer, fac toate lucrurile pe care ar trebui să le facă, iar asta i-a liniștit pe mulți.”
Dosare fierbinți pe care le va cestiona Ciprul
La Bruxelles, diplomații se pregătesc pentru următoarele șase luni. Subiecte sensibile, precum regulile de ecologizare a industriei auto sau reducerea birocrației în reglementările din domeniul tehnologiei, se află pe agenda comunitară. Guvernele lansează dezbateri dificile privind construirea bugetului pe termen lung al Uniunii. Mai presus de toate, confruntarea de securitate a Europei cu Rusia domină preocupările politicienilor și ale alegătorilor.
Nicosia încearcă să scape de reputația de ambiguitate în privința poziției sale într-o Europă divizată de agresiunea Rusiei. Ciprul este unul dintre cele patru state membre ale UE care nu fac parte din NATO și a cultivat, de-a lungul timpului, relații apropiate cu Moscova.
În prezent, însă, țara este hotărâtă să demonstreze că se află de aceeași parte cu aliații săi occidentali. Ciprul a ținut să arate, de exemplu, că a făcut progrese prin retragerea a sute de cetățenii acordate rușilor printr-o schemă de tip „pașaport de aur”, suspendată în 2020.
Coaliția de centru-stânga aflată la guvernare vrea să folosească președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE pentru a-și reseta reputația pe scena internațională, a declarat pentru POLITICO Marilena Raouna, ministru adjunct pentru afaceri europene al Ciprului.
„Suntem pe deplin conștienți de ceea ce se așteaptă de la noi și de provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană”, a spus ea. Rolul oferă nu doar șansa de a influența agenda UE, ci și de „a arăta ce fel de țară suntem astăzi – stabilă, rezilientă, cu una dintre cele mai puternice economii europene – și care sunt punctele noastre forte ca singur stat membru UE din regiunea noastră”.
Președinția cipriotă urmează celor exercitate de Polonia și Danemarca, doi actori importanți pe dosare sensibile precum apărarea și competitivitatea, care au beneficiat de rețele diplomatice extinse. Amprenta diplomatică a Nicosiei a fost, în mod tradițional, mai redusă, iar relațiile externe s-au concentrat în principal pe conflictul de durată cu Turcia.
Totuși, războiul dintre Israel și Hamas și criza umanitară din Gaza au adus Ciprul în prim-planul diplomației internaționale. Nicosia a fost cooptată pentru a sprijini eforturile UE și ale SUA de a facilita ajutorul umanitar către teritoriul asediat și a propus chiar un plan amplu de pace pentru încetarea ostilităților. Aceste demersuri au contribuit la creșterea vizibilității insulei inclusiv la nivelul înalților oficiali de la Washington.
