Un puternic stat din UE care a trimis migranți în altă țară este obligat de instanță să îi aducă înapoi
Acordul pe cinci ani al premierului italian Giorgia Meloni prin care trimite imigranţii salvaţi pe mare în tabere din Albania pentru procesarea dosarului lor a primit o lovitură puternică din partea justiţiei.
Un tribunal special pentru imigraţie din Roma a decis că cei 12 imigranţi trimişi în tabăra de la Gjader, nu departe de coasta Adriaticii, în nordul Albaniei, trebuie să fie aduşi înapoi în Italia, deoarece proveneau din ţări considerate nesigure pentru a fi eventual returnaţi, relatează BBC.
Guvernul italian a declarat că va contesta hotărârea. „Nu este treaba sistemului judiciar să spună care ţări sunt sigure - este treaba guvernului”, a declarat Meloni reporterilor. Ea a convocat o reuniune a cabinetului pentru luni ca să discute această problemă.
Deşi UE afirmă că migraţia ilegală a scăzut în acest an - cu 64% în acest an pe ruta centrală a Mediteranei - guvernele din Europa sunt presate să reducă numărul sosirilor.
Acordul Italiei cu Albania vizează procesarea şi apoi repatrierea a aproximativ 3.000 de migranţi ilegali salvaţi lunar din Marea Mediterană, în două tabere.
Însă costul estimat la 800 de milioane de euro a atras critici din partea liderilor opoziţiei, precum Elly Schlein din Partidul Democrat, care a afirmat că suma ar fi putut fi cheltuită pentru asistenţă medicală.
Primii migranţi trimişi de Italia au ajuns în Albania miercuri
Acordul nu include femei sau copii, iar primul grup de bărbaţi a sosit miercuri în Albania la bordul unei nave a marinei italiene, la trei zile după ce făcuseră parte dintr-un grup de 85 de persoane ridicate de pe mare. La bordul navei Libra se aflau 10 bărbaţi din Bangladesh şi şase din Egipt, dar numărul acestora a fost redus rapid de la 16 la 12, deoarece analizele medicale au stabilit că doi erau copii şi doi erau vulnerabili.
Vineri, însă, judecătorii de la Roma au decis că şi restul migranţilor ar trebui să fie returnaţi în Italia, chiar dacă cererile lor de azil fuseseră respinse. Judecătorii au hotărât că nu se poate spune că ţările lor de origine sunt „ţări sigure”, notează News.ro.
Ministrul de interne Matteo Piantedosi a declarat că guvernul va face apel în acest caz, insistând asupra faptului că planul italian privind taberele de migranţi va deveni lege europeană în termen de doi ani.
Legislaţia europeană actuală a fost clarificată în urmă cu doar două săptămâni de Curtea Europeană de Justiţie, care a afirmat că o ţară poate fi considerată sigură doar dacă „nu se recurge niciodată la persecuţie, tortură sau la tratamente sau pedepse inumane sau degradante”.
Nici planul olandez nu merge
Acordul Italiei cu Albania este urmărit îndeaproape în alte părţi ale Europei, inclusiv în Regatul Unit. Prim-ministrul Sir Keir Starmer a declarat că a discutat „conceptul” acordului Italiei cu Meloni luna trecută.
Liderii UE au convenit joi, în cadrul unui summit, că returnările migranţilor ilegali ar trebui accelerate. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se lucrează la noi propuneri şi a susţinut că migranţii care au nevoie de protecţie ar putea beneficia de această protecţie în „ţări terţe sigure”.
În altă ordine de idei, guvernul olandez a întâmpinat dificultăţi cu propriul său plan privind migranţii, care implică un aşa-numit centru de returnare pentru solicitanţii de azil respinşi. Ideea de a trimite în Uganda persoanele cărora li s-a refuzat azilul a fost avansată pentru prima dată de Reinette Klever, ministru al comerţului exterior din cadrul Partidului Libertăţii de extremă dreapta, în timpul unei vizite în Africa de Est. Planul a părut să îl ia prin surprindere pe prim-ministrul Dick Schoof la summitul UE, deşi acesta a declarat că este o „soluţie inovatoare”. Iar vineri a devenit clar că a fost o noutate şi pentru guvernul din Uganda. „Nu am discutat nimic despre trimiterea de refugiaţi în Uganda de către Ţările de Jos, nu am discutat”, a declarat ministrul de externe Jeje Odongo pentru radioul olandez. „Dacă există o propunere în acest sens, o vom analiza de la caz la caz”, a spus el.
