Un puternic stat din UE care a trimis migranți în altă țară este obligat de instanță să îi aducă înapoi

62490672

Acordul pe cinci ani al premierului italian Giorgia Meloni prin care trimite imigranţii salvaţi pe mare în tabere din Albania pentru procesarea dosarului lor a primit o lovitură puternică din partea justiţiei.

Un tribunal special pentru imigraţie din Roma a decis că cei 12 imigranţi trimişi în tabăra de la Gjader, nu departe de coasta Adriaticii, în nordul Albaniei, trebuie să fie aduşi înapoi în Italia, deoarece proveneau din ţări considerate nesigure pentru a fi eventual returnaţi, relatează BBC.

Guvernul italian a declarat că va contesta hotărârea. „Nu este treaba sistemului judiciar să spună care ţări sunt sigure - este treaba guvernului”, a declarat Meloni reporterilor. Ea a convocat o reuniune a cabinetului pentru luni ca să discute această problemă.

Deşi UE afirmă că migraţia ilegală a scăzut în acest an - cu 64% în acest an pe ruta centrală a Mediteranei - guvernele din Europa sunt presate să reducă numărul sosirilor.

Acordul Italiei cu Albania vizează procesarea şi apoi repatrierea a aproximativ 3.000 de migranţi ilegali salvaţi lunar din Marea Mediterană, în două tabere.

Însă costul estimat la 800 de milioane de euro a atras critici din partea liderilor opoziţiei, precum Elly Schlein din Partidul Democrat, care a afirmat că suma ar fi putut fi cheltuită pentru asistenţă medicală.

Primii migranţi trimişi de Italia au ajuns în Albania miercuri

Acordul nu include femei sau copii, iar primul grup de bărbaţi a sosit miercuri în Albania la bordul unei nave a marinei italiene, la trei zile după ce făcuseră parte dintr-un grup de 85 de persoane ridicate de pe mare. La bordul navei Libra se aflau 10 bărbaţi din Bangladesh şi şase din Egipt, dar numărul acestora a fost redus rapid de la 16 la 12, deoarece analizele medicale au stabilit că doi erau copii şi doi erau vulnerabili.

Vineri, însă, judecătorii de la Roma au decis că şi restul migranţilor ar trebui să fie returnaţi în Italia, chiar dacă cererile lor de azil fuseseră respinse. Judecătorii au hotărât că nu se poate spune că ţările lor de origine sunt „ţări sigure”, notează News.ro.

Ministrul de interne Matteo Piantedosi a declarat că guvernul va face apel în acest caz, insistând asupra faptului că planul italian privind taberele de migranţi va deveni lege europeană în termen de doi ani.

Legislaţia europeană actuală a fost clarificată în urmă cu doar două săptămâni de Curtea Europeană de Justiţie, care a afirmat că o ţară poate fi considerată sigură doar dacă „nu se recurge niciodată la persecuţie, tortură sau la tratamente sau pedepse inumane sau degradante”.

Nici planul olandez nu merge

Acordul Italiei cu Albania este urmărit îndeaproape în alte părţi ale Europei, inclusiv în Regatul Unit. Prim-ministrul Sir Keir Starmer a declarat că a discutat „conceptul” acordului Italiei cu Meloni luna trecută.

Liderii UE au convenit joi, în cadrul unui summit, că returnările migranţilor ilegali ar trebui accelerate. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se lucrează la noi propuneri şi a susţinut că migranţii care au nevoie de protecţie ar putea beneficia de această protecţie în „ţări terţe sigure”.

În altă ordine de idei, guvernul olandez a întâmpinat dificultăţi cu propriul său plan privind migranţii, care implică un aşa-numit centru de returnare pentru solicitanţii de azil respinşi. Ideea de a trimite în Uganda persoanele cărora li s-a refuzat azilul a fost avansată pentru prima dată de Reinette Klever, ministru al comerţului exterior din cadrul Partidului Libertăţii de extremă dreapta, în timpul unei vizite în Africa de Est. Planul a părut să îl ia prin surprindere pe prim-ministrul Dick Schoof la summitul UE, deşi acesta a declarat că este o „soluţie inovatoare”. Iar vineri a devenit clar că a fost o noutate şi pentru guvernul din Uganda. „Nu am discutat nimic despre trimiterea de refugiaţi în Uganda de către Ţările de Jos, nu am discutat”, a declarat ministrul de externe Jeje Odongo pentru radioul olandez. „Dacă există o propunere în acest sens, o vom analiza de la caz la caz”, a spus el.

Articol recomandat de sport.ro
Ce a făcut Virginia Fonseca, imediat după ce s-a despărțit de Vinicius: ”Ce zi incredibilă!”
Ce a făcut Virginia Fonseca, imediat după ce s-a despărțit de Vinicius: ”Ce zi incredibilă!”
Citește și...
Escrocheria prin care un arhitect a păcălit mai mulți români. A obținut zeci de mii de euro

Un arhitect din Madrid a păcălit mai multe familii de români, cărora le promitea că le poate „legaliza” construcțiile ridicate pe terenuri protejate, deși acestea nu aveau nicio șansă de autorizare din partea primăriilor.

NATO se reunește în Suedia înaintea summitului de la Ankara. Trump le-a transmis europenilor că este „foarte dezamăgit” de ei

Secretarul de stat american Marco Rubio se va întâlni vineri cu miniștrii de Externe din NATO, în contextul tensiunilor dintre SUA și aliații europeni privind războiul cu Iranul și retragerea unor trupe americane din Europa.

CEO de multinațională: România devine o „bătaie de cap” majoră. Amintește de criza din Grecia

Șeful unei multinaționale grecești care are afaceri și în România susține că piața de la noi devine o „o bătaie de cap” și că situația în care ne aflăm îi amintește de criza financiară majoră care a lovit Grecia după 2009.

Recomandări
NATO a simulat un atac asupra României și a activat Articolul 5, în cadrul unui exercițiu tactic. Cum ar reacționa Alianța

O termocentrală dezafectată din Comănești, județul Bacău, a fost luată cu asalt de comandouri române și italiene, într-un exercițiu tactic al forțelor de operații din NATO.

România negociază la Bruxelles forma finală a PNRR. Mai avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro

Vineri au loc la Bruxelles negocieri privind forma finală a PNRR, cu reprezentanții Comisiei Europene. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din program.

Românii vor putea reclama anonim tăierile ilegale și braconajul. Până acum, sesizările erau clasate

Românii vor putea reclama anonim activități suspecte din păduri, printr-o nouă platformă anunțată de șeful Gărzii Forestiere Naționale, George Gârbacea, în exclusivitate la PRO Verde.