La frontiera sudică a Rusiei cu Georgia are loc un exod familiar, scrie Politico.
Peste 113.000 de ruși și-au părăsit țara săptămâna trecută prin așa-numitul punct de control „Upper Lars” — o creștere bruscă a traficului care reflectă temerile tot mai mari că Kremlinul este pe punctul de a anunța o nouă mobilizare.
În ultimele luni, autoritățile ruse au adoptat măsuri de recrutare din ce în ce mai agresive, au intensificat colectarea de date privind rezerviștii și au extins atribuțiile Gărzii Naționale, toate acestea alimentând zvonurile privind o nouă mobilizare.
Rușii se tem de o nouă mobilizare
Alexey Tabalov — fondatorul organizației pentru drepturile omului „Școala Recrutului”, care lucrează pentru protejarea recruților și a personalului militar — a declarat că ONG-ul său a observat o creștere recentă a cererilor de asistență juridică din partea bărbaților aflați la vârsta de recrutare, „în principal din rândul celor aflați în rezerva militară”. La începutul lunii august, președintele ucrainean Zelenski a declarat că serviciile de informații ale țării sale se așteaptă ca Rusia să lanseze o „mobilizare rapidă” a câtorva sute de mii de bărbați până la sfârșitul anului.
Mai mult, Georgia s-a mai confruntat cu acest tip de trafic la frontieră și în trecut. În septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a declanșat o mobilizare militară parțială prin care a chemat sub arme aproximativ 300.000 de bărbați, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, Georgia a fost una dintre principalele destinații pentru cei care doreau să fugă. Fiind una dintre puținele țări est-europene de frontieră care permit intrarea fără viză a cetățenilor ruși, aceasta a primit peste 100.000 de ruși în decurs de o săptămână. Autoritățile georgiene nu au răspuns la o solicitare de comentarii până la momentul publicării.
Însă Kremlinul neagă de luni de zile zvonurile privind mobilizarea. În declarațiile făcute reporterilor săptămâna trecută, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, a afirmat: „Nu avem nevoie de o mobilizare în masă în acest moment; din câte știu, aceasta nu este nici planificată, nici preconizată.” Între timp, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna aceasta că orice discuție despre o mobilizare este „lansată de autoritățile ucrainene”.
Cu toate acestea, realitățile în schimbare de pe câmpul de luptă sunt greu de ignorat: deși Rusia nu face publice cifrele oficiale privind victimele, fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a afirmat că, pentru prima dată, pierderile Moscovei au depășit numărul voluntarilor dispuși să se înroleze în armată.
Kremlinul neagă planurile de mobilizare
Și, deși Rusia a reușit în mare măsură să folosească recompense generoase pentru a recruta voluntari și deținuți care să lupte în război, „devine din ce în ce mai dificil pentru Kremlin să recruteze oameni noi”, a declarat un avocat al organizației „Russian Peace Plea”, care ajută bărbații să se sustragă de la serviciul militar, căruia i s-a acordat anonimatul din motive de securitate.
„Contractul social” dintre Kremlin și poporul rus, a afirmat acesta, „se destramă în mod vizibil”.
Rezerva militară a Rusiei este formată în principal din bărbați cu vârsta sub 55 de ani care și-au îndeplinit serviciul militar obligatoriu. Serviciul militar de un an este obligatoriu pentru toți bărbații ruși cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, cu unele excepții acordate din motive de sănătate și pentru continuarea studiilor.
„Acești oameni se numără, de obicei, printre cei mai susceptibili de a fi chemați în cazul unei mobilizări”, a spus Tabalov. În 2022, ministrul rus al Apărării de atunci, Serghei Șoigu, a estimat numărul acestora la aproximativ 25 de milioane.
Rezerviștii intră în atenția autorităților
Potrivit lui Tabalov, în ultimele luni, guvernul rus a colectat în mod activ datele personale ale rezerviștilor prin intermediul angajatorilor acestora. „Ei solicită chiar și adresele rudelor acestora”, a spus el, întrucât astfel de informații ar putea fi folosite pentru a încerca să-i localizeze pe cei care s-ar putea ascunde în timpul unei mobilizări active. Acești bărbați sunt apoi chemați la birourile de recrutare militară și primesc însărcinări care specifică la ce unitate ar trebui să se prezinte în cazul în care ar fi declarată o mobilizare.
„Încă din primăvară, interesul guvernului față de rezerviști a crescut semnificativ”, a confirmat avocatul organizației „Peace Plea”.
Tabalov consideră că acest lucru pune bazele unei mobilizări mai rapide și mai discrete. „Pur și simplu aduci, să zicem, 10 autobuze la o anumită uzină metalurgică și iei un număr prestabilit de muncitori direct de la locul de muncă, strigându-i pe nume: Petrov, Ivanov, Sidorov — vă rog să urcați în autobuz, care apoi se îndreaptă spre baza militară”, a explicat el.
Rusia pregătește recrutarea discretă
O serie de legi adoptate în ultimele luni indică, de asemenea, posibile pregătiri.
În martie, Kremlinul a impus obligativitatea convocărilor militare electronice pentru procesul de recrutare. Mobilizarea din 2022 s-a bazat pe convocări pe hârtie, care, în general, intrau în vigoare abia după ce destinatarul le semna. Acest lucru a creat o lacună birocratică care a dus la plecarea rapidă a până la 1 milion de ruși din țară, în anticiparea primirii unei convocări și a unei interdicții de călătorie ulterioare.
Introduse în 2023 și implementate la nivel național pe o bază neobligatorie în 2025, convocările digitale aflate acum în vigoare intră în vigoare imediat ce sunt emise online, notificând imediat serviciile de frontieră și interzicându-i destinatarului să părăsească țara. „Autoritățile au învățat o lecție din mobilizarea anterioară”, a spus Tabalov.
Apoi, în iulie, mass-media rusă a relatat că Garda Națională — un organism de securitate creat de Putin în 2016 pentru a proteja în primul rând regimul împotriva amenințărilor și protestelor din interiorul țării și din teritoriile ocupate — lua măsuri pentru a-și pregăti personalul militar, angajații și instalațiile în cazul unei potențiale mobilizări, prin exerciții de antrenament și evacuări.
În acest scop, directorul Gărzii Naționale, Vladimir Zolotov, a semnat un decret în care se preciza în mod expres că organismul ar trebui să asigure, în plus, protecția „împotriva pericolelor care apar în perioada de mobilizare, în perioada legii marțiale și în timp de război”.
Garda Națională își pregătește forțele
Aceste schimbări indică faptul că guvernul se pregătește pentru un tip de mobilizare mai dur, mai „represiv”, care ar implica agențiile de securitate, a declarat expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko.
Chiar dacă toate semnele indică o probabilitate crescută a unei noi mobilizări, Putin pare hotărât să o evite. O mobilizare oficială „ar însemna că lucrurile merg prost pe front, că Putin este un comandant-șef slab”, a spus Tabalov. Iar Kremlinul a încercat mai multe strategii agresive de recrutare pentru a o ocoli.
În martie 2026, mass-media rusă a relatat că Ministerul Apărării intenționa să recruteze aproximativ 80.000 de persoane, în mare parte studenți, în cadrul „Forțelor de Sisteme Fără Pilot” nou-înființate. Inițiativa a fost însoțită de o campanie de propagandă în masă și de presiuni asupra universităților. Conducerile universităților le-au ordonat în mod sistematic studenților să participe la adunări de masă cu recrutori militari, unde aceștia erau îndemnați să semneze contracte în schimbul unor sume de bani. În august, Novaya Gazeta Europe a estimat că aproape toate cele 50 de universități de top din Rusia își presaseră studenții să se alăture „trupelor de drone”. Însă, până în iulie, fuseseră recrutați doar 8.000 de oameni — aproximativ 10% din obiectivul propus.
Această încercare de a remedia deficitul de recruți prin țintirea studenților era sortită eșecului, potrivit lui Tabalov. „Din punct de vedere istoric, studenții de sex masculin se înscriu la universitate pentru a evita armata, nu pentru a se înrola în ea”, a spus el. Organizația de investigații Conflict Intelligence Team a raportat, de asemenea, eșecul programului „trupelor de studenți-drone” în luna iulie, pe care l-a atribuit scăderii interesului pentru înrolarea în armată și „reticenței generale a studenților de a semna un contract cu armata, în ciuda campaniilor active și a presiunilor”.
O altă strategie a apărut mai târziu, în iunie, după ce rețelele sociale au fost inundate de videoclipuri cu raiduri în masă în Penza, unul dintre cele mai sărace orașe din Rusia europeană.
Imaginile arătau ofițeri de poliție și militari, uneori însoțiți de bărbați cu cagule, care păreau să oprească bărbați civili la punctele de control, pe stradă și în mijloacele de transport în comun, urcându-i în microbuze și ducându-i la birourile de recrutare militară, unde unii dintre ei erau apoi obligați să semneze contracte pentru a lupta în război.
Autoritățile din Penza au negat în repetate rânduri orice implicare în presupusele răpiri și recrutări forțate.
Penza devine un nou focar de tensiune
Se presupune că campania din Penza face parte dintr-un efort mai amplu al guvernului de a împinge regiunile să recruteze mai mulți bărbați și să îndeplinească cotele fără a declara oficial mobilizarea. Conform relatărilor din presă, Ministerul Apărării al Rusiei a stabilit un obiectiv oficial de a recruta 409.000 de soldați cu contract până la sfârșitul anului 2026.
Însă „această inițiativă s-ar putea întoarce împotriva autorităților. Cetățenii din Penza au început deja să se auto-organizeze — formând echipe de autoapărare — iar acest lucru, sincer, reprezintă o provocare la adresa puterii de stat.”, a afirmat din nou Tabalov.
În luna august, bloggerul din Penza, Stanislav Morozov, a creat un grup care a adunat aproximativ 1.500 de membri, oferind sprijin bărbaților care se confruntă cu detenția și constrângerea. „Facem acest lucru din disperare. Pentru că pur și simplu nu mai avem altă opțiune. Suntem oameni care ne apărăm drepturile și libertățile fundamentale – dreptul de a nu fi transformați într-o marfă sau de a nu fi lipsiți de voință sub amenințarea unui baston”, a scris el.
Se pare că locuitorii din Bashmakovo au format, de asemenea, o echipă de autoapărare pentru a patrula zona, filmând „recrutorii”, notându-le numerele de înmatriculare și încercând să-i identifice pe cei care își ascund identitatea.
legerile pot amâna mobilizarea
Indiferent de deficitul de recrutare, nu se așteaptă niciun anunț oficial privind o posibilă mobilizare înainte de septembrie, când Rusia va organiza alegerile parlamentare. Deși niciun partid anti-război nu a fost lăsat să intre în cursă, atât Putin însuși, cât și partidul său de guvernământ, Rusia Unită, se confruntă cu o scădere a sprijinului, iar o mobilizare militară oficială nu ar ajuta la consolidarea poziției politice a liderului rus.
Și totuși, Kremlinului îi este din ce în ce mai greu să evite o mobilizare. „Cred că distrugerea Ucrainei este obsesia lui Putin, iar această idee fixă necesită forță de muncă. Singura resursă rămasă — având în vedere eșecul celorlalte încercări — este mobilizarea.”, a spus Tabalov.
