Un fost fotbalist este noul preşedinte al Georgiei. Mihail Kavelașvili, ales de Parlament în timp ce protestele continuă
Parlamentarii georgieni l-au ales sâmbătă pe Mihail Kavelaşvili, un critic dur al Occidentului, ca nou preşedinte al ţării, pentru a o înlocui pe actuala şefă a statului, prooccidentala Salome Zourabichvili.
Schimbarea de la vârful statului georgian vine în contextul unor manifestaţii majore împotriva guvernului din cauza deciziei de a opri negocierile de aderare a ţării la Uniunea Europeană, relatează Reuters.
Decizia partidului de guvernământ Visul Georgian de a îngheţa procesul de aderare a ţării la UE până în 2028, oprind brusc un obiectiv naţional de lungă durată care este înscris în Constituţia ţării, a provocat o furie generalizată în Georgia, unde sondajele de opinie arată că aderarea la UE este covârşitor de populară.
Mihail Kavelaşvili, fost jucător profesionist de fotbal, atacant la Manchester City, are opinii puternic anti-occidentale, adesea conspiraţioniste. În discursurile publice din acest an, el a afirmat în mod repetat că agenţiile de informaţii occidentale încearcă să ducă Georgia în război cu Rusia.
Preşedinţii georgieni sunt aleşi de un colegiu de electori compus din parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale. Din cei 225 de electori prezenţi, 224 au votat pentru Kavelaşvili, care a fost singurul candidat nominalizat.
Însă toate partidele de opoziţie au boicotat parlamentul de la alegerile din octombrie, la care rezultatele oficiale au acordat partidului de guvernământ Visul Georgian aproape 54% din voturi, în timp ce opoziţia susţine că a fost vorba de multe fraude la vot.
Proteste masive în Georgia pentru aderarea la Uniunea Europeană
Sute de protestatari s-au adunat pe o ninsoare uşoară în faţa Parlamentului înainte de votul pentru preşedinte. Unii au jucat fotbal în stradă şi au fluturat cartonaşe roşii în faţa clădirii, o referire zeflemitoare la cariera sportivă a lui Kavelaşvili.
Numele lui a fost propus luna trecută de Bidzina Ivanişvili, un fost prim-ministru miliardar care este considerat liderul de facto al ţării.
Kavelaşvili este unul dintre liderii partidului Puterea Poporului, o formaţiune anti-occidentală din coaliţia de guvernământ, şi a fost coautor al unei legi privind „agenţii străini” care impune organizaţiilor care primesc peste 20 % din finanţarea lor din străinătate să se înregistreze ca agenţi de influenţă străină, fiind prevăzute amenzi mari pentru încălcări.
Preşedinta Salome Zourabichvili, aflată la final de mantdat, un critic pro-UE al partidului de guvernământ Visul Georgian, s-a poziţionat ca lider al mişcării de protest şi a declarat că va rămâne în fruntea statului şi după încheierea mandatului său. Aceasta consideră parlamentul ilegitim ca urmare a presupusei fraude din alegerile din octombrie.
Partidele de opoziţie au declarat că vor continua să o considere pe Zourabichvili drept preşedinte legitim, chiar şi după învestirea lui Kavelaşvili, prevăzută la 29 decembrie.
Georgia a fost considerată timp de decenii drept unul dintre cele mai pro-occidentale şi democratice state succesoare ale Uniunii Sovietice, însă relaţiile cu Occidentul s-au deteriorat în acest an, Visul Georgian impunând legi privind agenţii străini şi drepturile LGBT despre care criticii spun că sunt de inspiraţie rusă şi draconice.
Ţările occidentale au tras un semnal de alarmă cu privire la aparenta orientare a politicii externe a Georgiei şi la derivă autoritară, UE ameninţând cu sancţiuni din cauza reprimării protestelor. Într-un discurs video către georgieni publicat vineri, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat: „Visul european al Georgiei nu trebuie să se stingă”.
Invazia rusă asupra Ucrainei, moment de cotitură în politica georgiană
De la izbucnirea războiului din Ucraina, Visul Georgian a trecut la îmbunătăţirea legăturilor cu Rusia - care a stăpânit în Georgia timp de 200 de ani, până în 1991, şi continuă să sprijine două regiuni separatiste georgiene. Moscova a învins, de asemenea, Georgia într-un război de cinci zile în 2008.
Zeci de mii de protestatari s-au adunat în faţa parlamentului în fiecare seară, timp de mai bine de două săptămâni. Unii au aruncat cu artificii în poliţie, care a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi atacuri cu gloanţe de cauciuc pentru a dispersa demonstraţiile.
Guvernul a declarat în repetate rânduri că protestele reprezintă o încercare de a organiza o revoluţie pro-UE şi de preluare violentă a puterii.
Poliţia a reţinut sute de protestatari. Ministerul de Interne din Georgia a declarat că peste 150 de agenţi au fost răniţi în timpul protestelor.
Vineri, parlamentul a aprobat noi restricţii radicale privind protestele, majorând amenzile pentru participanţi şi organizatori şi interzicând acoperirea feţei, focurile de artificii şi laserele utilizate pentru a orbi poliţiştii.
Etichete: Georgia,
