Georgia se afundă în criza politică înainte de alegerea noului preşedinte. „Fără precedent”
Noi manifestaţii proeuropene au reunit vineri mii de persoane în Georgia, în ajunul desemnării de către un colegiu electoral a noului preşedinte, funcţie promisă unui susţinător radical al guvernului, în locul prooccidentalei Salome Zourabichvili.
Georgia se află în frământări politice de la alegerile legislative din 26 octombrie, câştigate de partidul aflat la putere, Visul Georgian, dar considerate fraudate de opoziţia proeuropeană.
Dar la sfârşitul lunii noiembrie, decizia autorităţilor de a pune în aşteptare până în 2028 negocierile cu UE pentru integrarea în blocul european a condus la manifestaţii care au fost marcate de violenţe.
Protestele au intrat joi în a treia săptămână, iar în capitala Tbilisi, principala manifestaţie antiguvernamentală, care are loc în fiecare seară în faţa Parlamentului, a adunat vineri mii de persoane, potrivit jurnaliştilor AFP, şi era de aşteptat să continue în timpul nopţii.
Pentru prima dată de la începutul crizei, demonstraţii de amploare organizate de sectoarele profesionale au avut loc în timpul zilei la Tbilisi, înainte de demonstraţia de seară.
Zourabichvili vrea să rămână
Tensiunile ar putea fi amplificate sâmbătă, ziua în care Visul Georgian intenţionează să îl aleagă noul preşedinte al Georgiei - fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili, un ultraconservator şi o figură loială guvernului.
Un miting a fost deja anunţat pentru dimineaţă în faţa Parlamentului, unde un colegiu electoral controlat de partidul de guvernământ urmează să îl desemneze în urma unui vot boicotat de opoziţie.
Actuala şefă a statului, Salome Zourabichvili (foto), care dispune de prerogative limitate, dar este în dezacord cu guvernul şi susţine manifestanţii, anunţase anterior că va refuza să îşi predea mandatul până la organizarea de noi alegeri legislative.
Vineri, într-o conferinţă de presă, Salome Zourabichvili a declarat că numirea preşedintelui în ziua următoare este o „parodie” şi ar fi „neconstituţională” şi „ilegitimă”.
Într-un mesaj video, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franţa este alături de „dragii săi prieteni georgieni” în „aspiraţiile lor europene şi democratice”.
„Georgia nu poate spera să progreseze pe drumul său european dacă demonstraţiile paşnice sunt reprimate printr-o utilizare disproporţionată a forţei, dacă organizaţiile societăţii civile, jurnaliştii şi membrii partidelor de opoziţie sunt hărţuiţi”, a adăugat el, potrivit News.ro.
Reprimare violentă
În timpul primelor două săptămâni de demonstraţii, poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa adunările zilnice de mii de persoane. Unii protestatari au folosit artificii împotriva poliţiei.
Potrivit cifrelor oficiale, peste 400 de demonstranţi au fost arestaţi, dintre care cel puţin treizeci au fost acuzaţi de infracţiuni penale cu sancţiuni severe.
Numeroase cazuri de violenţe ale poliţiei împotriva demonstranţilor şi jurnaliştilor au fost documentate de ONG-uri şi de opoziţie, o represiune denunţată de Statele Unite şi de europeni.
Vineri, ONG-ul Amnesty International a afirmat că demonstranţii au fost supuşi unor „tactici brutale de dispersare, detenţie arbitrară şi tortură”.
Visul Georgian susţine că opoziţia este responsabilă pentru violenţe, subliniind că manifestaţiile au fost mai calme de câteva zile. Raidurile poliţiei au dus la confiscarea unor cantităţi mari de artificii şi la arestarea mai multor lideri ai opoziţiei.
Vineri, Washingtonul a anunţat că a impus o interdicţie de viză pentru 20 de persoane acuzate de „subminarea democraţiei” în Georgia, inclusiv miniştri şi parlamentari în funcţie.
Legitimitate politică afectată pentru noul președinte
Deşi nu a fost încă ales, legitimitatea lui Kavelaşvili a fost deja pusă la îndoială de experţi în drept constituţional. Acest lucru se datorează faptului că Parlamentul a ratificat mandatele reprezentanţilor aleşi, încălcând legea, care impunea ţării să aştepte o hotărâre judecătorească privind cererea preşedintei Salomé Zourabichvili de anulare a rezultatelor alegerilor din octombrie.
„Georgia se confruntă cu o criză constituţională fără precedent”, a declarat pentru AFP Vahtang Hmaladze, unul dintre autorii Constituţiei georgiene, adăugând că „ţara se află fără parlament legitim şi fără putere executivă, iar următorul preşedinte va fi la fel de ilegitim”.
Pentru unii demonstranţi, alegerile de sâmbătă nu vor schimba nimic. Mihail Kavelaşvili „va fi ales, iar noi vom manifesta din nou”, spune Mariam Kevlishvili, o tânără de 28 de ani, cu steagul georgian la gât. Femeia consideră că „violenţa vine doar din partea guvernului”, care va fi „considerat responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă afară”.
