Un cablu submarin de date între Finlanda și Germania s-a rupt. NATO şi-a deschis recent în zonă o nouă bază navală

62499234
Shutterstock

Un cablu submarin de telecomunicaţii care asigură conexiuni prin fibră optică între Helsinki, capitala Finlandei şi Rostock, în Germania, cu o lungime de 1.172 de kilometri, s-a rupt.

Motivele care au dus la ruperea acestuia sunt necunoscute încă, anunţă luni grupul finlandez tehnologic Cinia, relatează AFP.

„O defecţiune a fost detectată la cablul submarin Cinia C-Lion1 între Finlanda şi Germania (luni) la 18 noiembrie 2024. Din cauza acestei defecțiuni, serviciile furnizate prin cablul C-Lion1 sunt întrerupte”, anunţă într-un comunicat grupul cu capital public.

„Evaluarea iniţială” arată că acest cablu a fost ”rupt”, deoarece toate conexiunile prin fibră ale cablului sunt întrerupte, a declarat unor jurnalişti finlandezi un conducător de la Cinia, al cărui nume nu este deazvăluit.

„Pentru moment, nu este posibil să se evalueze motivul ruperii cablului, însă acest tip de ruptură nu se produce în aceste ape fără un impact exterior”, a declarat grupul unor jurnalişti.

Acest cablu de fibră optică, cu o lungime de 1.172 de kilometri, asigură o legătură între Helsinki şi Rostock, în nord-estul Germaniei, din 2016.

O nouă bază militară navală a NATO a fost deschisă la 21 octombrie la Rostock, în nordul Germaniei, cu obiectivul de a coordona forţele statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice în zonă împotriva Rusiei.

Germania și Finlanda, profund îngrijorate

Guvernele german şi finlandez se declară luni ”profund îngrijorate” de această rupere şi evocă ”războaie hibride” şi ameninţarea rusă.

„O anchetă aprofundată este în curs. Securitatea noastră europeană nu este ameninţată doar de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ci şi de războaiele hibride purtate de către actori răuvoitori”, denunţă ministerele de Externe ale celor două ţări într-o declaraţie comună, difuzată de la Berlin.

În octombrie 2023, un gazoduct submarin care asigura o legătură între Finlanda şi Estonia a fost închis după ce a fost avariat de o ancoră a unui cargou chinezesc.

Finlanda şi-a consolidat supravegherea incidentelor la Marea Baltică după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Rusia ameninţă cu un răspuns ”adecvat” dacă Ucraina îi va ataca teritoriul cu rachete americane

Rusia a promis luni un răspuns "adecvat" pe câmpul de luptă dacă Ucraina va folosi rachete americane cu rază lungă de acţiune în atacuri asupra teritoriului rus, transmite AFP.

Rusia a început să folosească arme chimice în Ucraina

Rusia a folosit gaze lacrimogene pentru curățarea tranșeelor de soldați ucraineni în regiunea Dnipropetrovsk, aceste substanțe fiind catalogate drept arme chimice și interzise ca metodă de război.

 

Benjamin Netanyahu: Un armistiţiu nu ar face decât să permite Hamas să rămână la putere. Nu sunt dispus la asta în niciun fel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a reiterat respingerea faţă de încheierea oricărui acord de armistiţiu în Fâşia Gaza deoarece, în opinia sa, acesta ar permite Hamas să rămână la putere odată încheiată ofensiva militară, informează EFE.

 

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.