Ultimul avertisment dat de liderul secesionist al Cataloniei, Carles Puigdemont

Anunțul său vine odată cu apropierea unei sesiuni parlamentare cruciale, marţi, şi după un weekend în care sute de mii de catalani au strigat ”Basta” în stradă, relatează AFP, potrivit News.ro.

”Am deschis uşa medierii, am spus «da» tuturor posibilităţilor de mediere care ne-au fost prezentate. Zilele trec, iar dacă statul spaniol nu răspunde în mod pozitiv, vom face ceea ce am venit să facem”, a declarat Carles Puigdemont într-un interviu pentru televiziunea publică catalană difuzat duminică seara.

Într-o poziţie ambiguă, el a promis deja, anterior, că va merge înainte dacă Guvernul conservatorului Mariano Rajoy nu acceptă să negocieze un referendum legal, ceea ce acesta din urmă nu ia în calcul.

Însă această voinţă de independenţă, aflată în creştere de mai mulţi ani, împarte Spania şi Catalonia însăşi.

Citește și

950.000 de persoane, marș împotriva independenței Cataloniei, la Barcelona. VIDEO

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

"Prou! Recuperem el seny" (Ajunge! Să fim raţionali), au clamat duminică opozanţii acestei secesiuni, care reprezintă aproape jumătate din cei 7,5 milioane de locuitori ai acestei regiuni din nord-estul Spaniei cât Belgia de mare.

Potrivit organizatorilor, aproape un milion, iar potrivit poliţiei municpale 350.000 de catalani şi spanioli veniţi din alte părţi ale ţării s-au dezlănţuit duminică în centrul Barcelonei pentru a apăra ”unitatea Spaniei”, după o săptămână de emoţii şi nelinişte în toată ţara.

Pe 1 octombrie în Catalonia a avut loc un referendum de autodeterminare interzis, marcat de violenţe ale poliţiştilor, în care forţe de ordine trimise de Madrid au încercat să împiedice votul în aproximativ 100 de secţii de votare. Scene cu poliţişti lovind cu bastoane catalani paşnici au şocat opinia publică.

Separatiştii catalani estimează că au obţinut o victorie - în acest scrutin boicotat de opozanţii lor - cu 90% din voturile exprimate şi cu un nivel de participare de 43%. Ajunge, consideră ei, să fie declarată independenţa.

Iar toţi se aşteaptă ca această declaraţie a independenţei - dacă va fi făcută - să aibă loc în cursul sesiunii Parlamentului catalan în care preşedintele catalan separatist Carles Puigdemont urmează să susţină un discurs marţi seara.

Această eventualitate pare credibilă în ochii a aproximativ 15 mari societăţi - inclusiv două bănci mare - care s-au implicat de joi în bătălie, decizând să-şi transfere sediile sociale în afara Cataloniei.

Iar duminică, Mariano Rajoy, într-un interviu pentru cotidianul El Pais, a cerut ca ”ameninţarea declarării independenţei să fie retrasă cât mai rapid posibil”.

Ce se întâmplă în caz contrar? ”Nu îndepărtez nimic”, a răspuns el cotidianului care l-a întrebat ce părere are despre aplicarea articolului 155 din Constituţie care permite retragerea autonomiei regiunii.

”RUINA CATALONIEI”

”Ne este teamă, vedem că asta va fi ruina Cataloniei şi Spaniei”, a deplâns duminică Mercedes Sanz Cortinas, în vârstă de 51 de ani, o casnică venită să manifesteze împreună cu toată familia la Barcelona, după o săptămână de incertitudine.

De decizia pe care o vor lua Carles Puigdemont şi ai lui depinde soarta a 16% din populaţia spaniolă care trăieşte în această regiune, care contribuie cu 19% din PIB-ul Spaniei.

Dacă merge înainte, o suspendare a autonomiei Cataloniei de către stat ar putea să antreneze, la rândul ei, tulburări în regiune, unde manifestaţii se succedă de săptămâni.

”Nu împingeţi ţara către prăpastie”, a implorat fostul ministru socialist Josep Borrell, un fost preşedinte al Parlamentului European (PE), într-un discurs la finalul marii manifestaţii de la Barcelona.

”Traiul împreună este spart în această ţară. Trebuie să-l construim şi să apărăm pluralismul”, a adăugat fostul ministru.

”Şi noi suntem catalani”, se putea citi pe una dintre pancartele manifestaţiei de la Barcelona.

În pofida ascensiunii independentismului în regiune, acesta a obţinut în realitate doar 47,8% din sufragii în ultimele alegeri, în 2015, când partidele care susţin rămânerea în Spania au obţinut mai multe voturi.

Însă susţinătorii independenţei sunt majoritari în Parlamentul catalan, în care au 72 din cei 135 de deputaţi, din cauza unui sistem de ponderare a voturilor, vizând să favorizeze zonele rurale.

Iar ca pentru a contracara presiunile unui ”nu” independenţei, Adunarea Naţională Catalană (ANC), una dintre cele mai puternice asociaţii separatiste din Catalonia, a anunţat duminică faptul că ”marţi, pe 10 octombrie, vom declara independenţa”.
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5