Ucraina pierde banii de la UE pentru construirea și modernizarea granițelor
Uniunea Europeană va opri programul privind finanțarea construirii și modernizării punctelor de trecere a frontierei ucrainene.
Decizia sporește îndoielile privind capacitatea autorităţilor de la Kiev de a întreprinde reforme în schimbul asistenţei europene de miliarde de euro, informează Reuters, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, proiectul se referea la şase puncte de trecere a frontierei ucrainene cu graniţele estice ale UE, fiind lansat în 2014, după ce Uniunea Europeană i-a susţinut pe liderii pro-occidentali de la Kiev în timpul crizei din Crimeea.
Prin acest program, UE urmărea să contribuie la integrarea economiei Ucrainei cu cele ale ţărilor vecine prin construirea sau modernizarea unor puncte de trecere a frontierei cu Polonia, Ungaria, Slovacia şi România. Obiectivul era de a reduce timpii petrecuţi la punctele de trecere şi a îmbunătăţi procedurile vamale.
Cu toate acestea, proiectele au eşuat după o serie de întârzieri, greşeli şi depăşiri de costuri în care au fost implicaţi oficiali locali şi contractori, conform unei corespondenţe interne a guvernului ucrainean şi celei dintre Comisia Europeană şi autorităţile de la Kiev, puse la dispoziţie de o sursă guvernamentală.
„În urma evaluării noastre, am concluzionat că proiectele nu pot fi finalizate la termen. Cele şase proiecte sunt acum pe cale de a fi închise, iar banii necheltuiţi, rambursaţi”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al UE.
„Există o certă oboseală în ce priveşte Ucraina. Oamenii sunt exasperaţi de lipsa reformelor, în special de corupţie. Lucrurile au intrat în impas”, a declarat un oficial european de rang înalt, implicat în negocierile cu Kievul. El a subliniat însă că UE va continua să sprijine Ucraina, care rămâne fragilă după patru ani de la anexarea Crimeei de către Rusia şi după ce separatişti pro-ruşi au declanşat o rebeliune în estul ţării.
La sfârşitul lui 2017, niciunul din cele şase proiecte de puncte de control nu a fost finalizat, chiar dacă UE a pus la dispoziţie 29,2 milioane de euro.
Biroul preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko nu a răspuns unei solicitări de a comenta decizia UE de a închide acest proiecte, precum şi despre potenţialul efect negativ asupra imaginii Ucrainei în străinătate.
Serviciul Fiscal de Stat (DFS), autoritatea care superviza proiectele de partea ucraineană, a afirmat că de vină pentru întârzieri sunt schimbările de personal, timpul lung de atribuire a contractelor şi de obţinere a aprobărilor pentru modificări.
Roman Nasirov, fost şef al DFS din mai 2015 până la 31 ianuarie acest an, când a fost demis din motive fără legătură cu proiectele, a declarat într-un interviu că acestea au fost complicate de faptul că Ucraina nu reuşea uneori să pună la dispoziţie partea de cofinanţare. Cel mai mare contract, pentru două puncte de control, a fost acordat firmei Energomontajventiliaţia, specializată în instalarea de unităţi de ventilare în clădiri.
Într-o discuţie cu reporterul agenţiei Reuters în octombrie, directorul financiar al Energomontajventiliaţia, Serhii Romandenko, a dat vina pe obstrucţiile oficialilor ucraineni şi europeni pentru eşecul de a termina cele două puncte de control prevăzute la graniţa cu România.
„Punctele de control Diakivţi şi Krasnoilsk sunt terminate în proporţie de 80-85%, dar până azi nu am primit niciun sfanţ”, a declarat el pentru Reuters.
DSF afirmă că nu a plătit bani companiei pentru că aceasta nu i-a pus la dispoziţie documentele care să ateste finalizarea lucrărilor. De altfel, documente ale justiţiei arată că firma a pierdut procesul intentat DSF.
Punctul de frontieră de la Krasnoilsk cu România urma să fie terminat până la finele lui 2016, conform unui calendar al DFS remis agenţiei Reuters. Când un reporter al Reuters a vizitat acest loc în noiembrie 2017, pe şantier a găsit doar clădiri nefinalizate înconjurate de gunoaie şi de materiale de construcţie. La punctul de frontieră Ustilug cu Polonia, fusese săpat doar un şanţ.
Încă din martie 2016, oficialii UE care monitorizau progresele realizate la punctele de trecere a frontierei cu România au început să se arate îngrijoraţi. Ingrid Bucşă, administrator senior în programul comun UE-Ucraina responsabil cu aceste proiecte, i-a scris lui Nasirov după ce DSF solicitase o creştere de două ori a preţului de construcţie. DSF mai solicita ca o parte din lucrări să fie transferate într-o a doua fază care urma încă să fie aprobată.
Managementul programului comun din partea română a respins ambele cereri, explicând că DSF a făcut modificări fără a solicita în prealabil acordul programului comun, conform unei copii a scrisorii consultate de Reuters.
„Structurile de management al programului sunt extrem de preocupate de situaţia actuală şi de progresele lente în implementarea proiectului”, se arăta în scrisoare.
Un an mai târziu, problemele persistau, conform unei note din martie 2017 trimise de un responsabil DSF colegilor săi. Potrivit acestuia, oficialii DSF ştiau că activitatea nu corespundea planului aprobat, însă nu au luat măsuri, ci, dimpotrivă, au scris companiei pentru a-i cere accelerarea lucrărilor.
