Ucraina anunță uciderea comandantului Flotei ruse la Marea Neagră. Amiralul moldovean, cel mai înalt ofițer omorât în război

62389481
Profimedia

Armata ucraineană a afirmat luni că l-a ucis pe comandantul Flotei ruse de la Marea Neagră, amiralul Víktor Sokolov, în atacul cu rachete executat vineri asupra cartierului general al acestei flote de la Sevastopol, în Crimeea anexată.  

În urma loviturii aeriene, „34 de ofiţeri, printre care şi comandantul flotei ruse de la Marea Neagră, au murit", iar „105 alţi ocupanţi au fost răniţi" şi "clădirea cartierului general este ireparabilă", au susţinut pe Telegram forţele speciale ucrainene, transmite AFP, citează Agerpres.

Conform Moscovei, antiaeriana acesteia din Crimeea a doborât în timpul atacului ucrainean de vineri cinci rachete Storm Shadow, dar o altă rachetă de acest tip a lovit cartierul general al Flotei ruse de la Marea Neagră. Ministerul rus al Apărării a susţinut în declaraţia sa de atunci că un militar rus este dat dispărut.

Uciderea amiralului Viktor Sokolov nu a fost, însă, confirmată de către autorităţile ruse.

Potrivit News, ar fi vorba despre ofiţerul cu cel mai înalt rang ucis de la invazia Ucrainei, în februarie 2022.

Şase generali ruşi au fost ucişi în lupte, porivit unui bilanţ furnizat de către deputatul Andrei Gurulev, un fost general.

Potrivit Kievului, atacul de vineri de la Sevastopol a avut loc în timpul unei ”reuniuni a conducătorilor Marinei ruse”, la care participa şi amiralul Sokolov.

Amiralul Sokolov era născut în Moldova 

Amiralul Viktor Sokolov, în vârstă de 61 de ani, născut în Republica Moldova, a fost numit la conducerea Flotei ruse la Marea Neagră în septembrie.

Potrivit unor surse occidentale, el ar fi decis personal atacuri vizând instalaţii civile în Ucraina, ceea ce-l face paisibil de crime de război.

Absolvent al Şcolii Navale Superioare Frounzé din Sankt Petersburg, amiralul Sokolov şi-a început cariera pe nave lansatoare de torpile şi dragoare de mine, după care a ocupat posturi înalte în Flota rusă la Pacific, în care a petrecut 15 ani.

În 2013, el a fost numit comandant al Flotei ruse de Nord.

Din această funcţie, el a condus o campanie de luptă la Marea Mediterana, în largul Siriei, unde era angajat un detaşament de nave din cadrul Flotei de Nord, din care făcea parte unicul portavion rusesc, ”Amiral Kuzneţov”, victima mai multor avarii.

La 10 august 2022, el este mumit prin decret al ministrului rus al Apărării Serghei Şoigu, comandant interimar al Flotei ruse la Marea Neagră, succedându-i amiralului Igor Osipov.

În septembrie, el a fost numit comandantul acestei flote şi a primit stelele de amiral în martie.

Atacul ucrainean care a condus la moartea sa - şi mai multora dintre colaboratorii săi - presupune un nivel înalt de informaţii clasificate şi aplică o lovitură psihologică gravă apărătorilor ruşi ai Peninsule ucrainene Crimeea, anexată în 2014, ţintită în permanenţă de atacuri cu dronă şi rachetă.

Comandantul Forțelor Aeriene ucrainene: ”Promitem că vor fi mai multe”

Comandantul Forţelor Aeriene ucrainene, Mikola Olesciuk, i-a lăudat public pe piloţii avioanelor ucrainene care au lansat rachetele în această operaţiune.

"Promitem că vor fi mai multe", a adăugat acelaşi comandant, după ce în ultima vreme obiective militare ruseşti din peninsula Crimeea au fost atacate aproape zilnic de armata ucraineană cu rachete şi drone aeriene sau de suprafaţă.

Ucraina a folosit în aceste atacuri rachete franco-britanice Storm Shadow/Scalp, lansate de avioanele Sukhoi SU-24, şi rachete antinavă Neptun produse în Ucraina şi adaptate pentru lovirea ţintelor terestre.

Rusia susţine că reuşeşte să doboare majoritatea acestor rachete şi să neutralizeze cu mijloacele de război electronic sau tot prin lovire dronele, dar unele îşi ating totuşi ţinta.

O navă de desant şi un submarin din Flota rusă de la Marea Neagră au fost avariate într-un atac cu rachete efectuat în noaptea de 13 septembrie asupra şantierului naval din Sevastopol. În noaptea următoare armata ucraineană a lovit cu drone şi rachete un sistem antiaerian rusesc S-400 Triumf în apropierea oraşului Evpatoria din Crimeea.

Dar săptămâna trecută un nou atac ucrainean, desfăşurat pe timp de zi cu opt rachete Storm Shadow, a eşuat complet, antiaeriana rusă doborând cinci dintre aceste rachete, iar celelalte nu şi-au atins ţinta.

Pentru a-şi proteja instalaţiile militare din Crimeea, armata rusă a început să folosească de asemenea perdele de fum de acoperire şi sisteme performante de război electronic.

Teritoriul Rusiei este de asemenea tot mai mult ţinta atacurilor ucrainene cu drone la care Kievul apelează ca tactică de război asimetric. Potrivit unei surse din serviciul militar de informaţii ucrainean citată cotidianul Ukrainska Pravda, preluat de agenţia EFE, mai mulţi comandanţi din cadrul regimentului al 14-lea de aviaţie al armatei ruse au murit în atacul ucrainean cu dronă efectuat duminică asupra unui aerodrom din provincia rusă Kursk.

Respectiva sursă susţine că drona a ucis sau a rănit un grup de piloţi, lucrători ai aerodromului şi un reprezentant al contrainformaţiilor militare din Serviciul Federal de Securitate rus (FSB).

Articol recomandat de sport.ro
„Asta ar fi povestea”. Reacția genială a jucătoarei de pe locul 114 mondial, ajunsă în finala Roland Garros
„Asta ar fi povestea”. Reacția genială a jucătoarei de pe locul 114 mondial, ajunsă în finala Roland Garros
Citește și...
Verdict în cazul furtului Coifului de la Coțofenești. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 de luni de închisoare

Un tribunal olandez i-a găsit vinovaţi pe cei trei bărbaţi acuzaţi de furtul Coifului de la Coţofeneşti şi a trei brăţări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP.

EFE: NATO urmărește îndeaproape situația din România după explozia dronei maritime din Portul Constanța

NATO "urmărește îndeaproape" și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE.

Macron promite sprijin total pentru România după explozia dronei din portul Constanța: „Puteți conta pe noi”

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că securitatea României are „o importanţă extrem de mare” pentru Paris şi a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre.

Recomandări
Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța a fost a sa. Ce a transmis

Prima reacție din partea Ucrainei, privind drona maritimă care a explodat, vineri, în Portul Constanța, a venit la câteva ore după incident.

LIVE TEXT. Dronă maritimă explodată la Constanța. Evacuarea a fost sistată, Nicușor Dan spune că trebuia să ajungă la ruși

România este din nou în alertă după ce o dronă maritimă a explodat, în această dimineață, în Portul Constanța. Grav este că în apropierea portului s-ar mai afla trei drone despre care se presupune că ar putea avea explozibili. 

Cum ar fi ajuns drona ucraineană lângă țărmul românesc. Generalul (r) Dorin Toma: „Ar fi fost bruiată de forțele ruse”

Incidentul produs în apropierea litoralului românesc, unde o dronă maritimă ucraineană a ajuns în derivă și s-a autodetonat, ridică noi semne de întrebare privind securitatea la Marea Neagră și capacitatea de monitorizare a unor astfel de amenințări.