Turcia dă asigurări că nu se opune intrării Suediei şi Finlandei în NATO, însă cere ca cele două să îndeplinească condiții
Ministerul Apărării din Turcia a dat asigurări sâmbătă că nu se opune intrării Suediei şi Finlandei în NATO.
Însă Turcia a insistat că încă aşteaptă ca cele două ţări nordice să îndeplinească condiţiile pentru ca Ankara să renunţe la veto-ul său cu privire la aderarea celor două state, scrie EFE, citată de Agerpres.
Ministrul apărării turc, Hulusi Akar, a declarat că speră în continuare ca cele două ţări nordice „să rupă relaţiile cu organizaţiile teroriste şi să înceteze să le susţină, precum şi să ridice restricţiile pe care le-au impus exportului (de arme) în Turcia”.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Turcia şi Ungaria sunt singurele dintre cele 30 de ţări membre ale Alianţei care nu au ratificat încă aderarea Suediei şi Finlandei la alianţă.
Turcia acuză cele două ţări nordice că sunt un refugiu pentru grupări pe care Ankara le consideră teroriste - Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), miliţiile kurde din Siria sau secta islamistă Gulen, pe care o acuză de lovitura de stat eşuată din 2016.
PKK, gherila kurdă din Turcia, este considerat un grup terorist nu doar în această ţară, ci şi în Uniunea Europeană, dar în multe state europene există o toleranţă largă faţă de folosirea steagurilor, emblemelor sau sloganurilor lor în cadrul demonstraţiilor, după cum acuză insistent Ankara.
Suedia, unde trăieşte o importantă comunitate kurdă în exil, este deosebit de permisivă în acest sens şi mai mulţi deputaţi sau foşti deputaţi au cerut în Parlament legalizarea grupării armate.
Guvernul suedez a anunţat reforme judiciare pentru a penaliza propaganda teroristă şi a incrimina fapte precum sprijinirea sau apologia terorismului.
Ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat săptămâna aceasta că refuzul parlamentului suedez de a extrăda un jurnalist pe care Ankara îl consideră membru al grupării Gulen marchează o „evoluţie negativă” în privinţa respectării acordului tripartit dintre Turcia şi cele două ţări candidate, semnat în timpul summitului NATO din iunie.
Pe de altă parte, Ministerul Apărării turc a cerut sâmbătă NATO să pună capăt „impertinenţei” Greciei, pe care o acuză de „provocarea şi escaladarea tensiunilor” în Mările Egee şi Mediterană.
„Această atitudine ostilă demonstrează în mod clar că Grecia a devenit atât de arogantă încât dispreţuieşte principiile şi valorile fundamentale ale NATO. Este timpul ca NATO să spună 'destul' acestei impertinenţe”, a declarat Hulusi Akar, într-o conferinţă la care a făcut bilanţul pentru 2022 al activităţilor ministerului pe care îl conduce.
Akar a dat asigurări că ţara sa vrea ca Mările Mediterană şi Egee să fie mări de „prietenie” şi că respectă graniţele şi integritatea teritorială a tuturor vecinilor săi şi a acuzat Grecia - unul dintre partenerii săi din NATO, dar cu care are conflicte istorice - că menţine o „atitudine ilegală” în acest sens.
De luni de zile Turcia acuză Grecia că desfăşoară acţiuni provocatoare în zonă, inclusiv desfăşurarea de armament pe insulele din apropierea coastei turce despre care consideră că ar trebui demilitarizate în temeiul acordurilor legale.
Avioane de luptă turce şi elene se urmăresc frecvent şi se hărţuiesc reciproc în spaţiul aerian disputat din Marea Egee.
Akar s-a referit la victoria din 1922 împotriva Greciei în războiul de independenţă turc şi a cerut ca „politicienii şi militarii eleni să renunţe imediat la atitudinile lor intransigente şi provocatoare în scopuri politice interne”.
