Pe de altă parte, Iranul a lansat două rachete balistice către baza britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, aflată la 4.500 de kilometri depărtare de centrul Iranului. Deși atacul a eșuat, raza de acțiune a rachetelor folosite este un record pentru arsenalul iranian. Ar putea atinge nu doar Europa de Est, ci și Parisul ori Londra.
Donald Trump: „Cred că am câștigat. Le-am spulberat marina, antiaeriana. Le-am nenorocit tot ce aveau. Ne mișcăm liber. Nu vreau un armistițiu. Știți, nu vrei să închei armistițiu când ai făcut praf adversarul”.
O oră mai târziu, pe când era în avion către Florida, într-o postare pe rețeaua lui socială, președintele a dat de înțeles că se întrevede sfârșitul războiului: „Suntem foarte aproape de atingerea obiectivelor noastre în timp ce luăm în considerare diminuarea eforturilor militare vizând regimul terorist al Iranului”.
În aceeași postare, președintele american a scris că securizarea navigației prin cruciala strâmtoare Ormuz revine țărilor care au interesul ca traficul comercial pe această rută să se reia. Statele Unite nu o folosesc.
Steve Prest, fost pușcaș britanic: „Să trimiți nave care să escorteze vasele comerciale nu este imposibil, dar o poți face abia după ce reduci riscurile până la un nivel tolerabil. Trebuie înlăturată amenințarea rachetelor anti-navă și a dronelor. Și trebuie verificat dacă iranienii au plasat mine pe fundul mării înainte să trimiți acolo ditamai vasele încărcate cu lichid foarte inflamabil ori gaze”.
SUA încearcă să țină piața energiei sub control
Încercând să anuleze strategia Teheranului de a arunca în aer prețurile internaționale la energie, trezoreria americană a anunțat că ridică temporar sancțiunile asupra a 140 de milioane de barili de petrol iranian deja încărcați pe nave.
Iar Pentagonul a elaborat planuri pentru a trimite trupe la sol în Iran. Forța de Reacție Rapidă din cadrul Diviziei Aero-purtate 82 și grupul navei de asalt amfibiu Boxer, împreună cu 5.000 de pușcași marini, sunt în curs de desfășurare în Orientul Mijlociu.
Hal Kempfer, fost ofițer de informații: „Pot efectua o multitudine de acțiuni, atac, pod aerian, reprezintă un element de sprijin foarte robust. Nava de asalt Boxer permite mișcare rapidă înainte și-napoi, nu doar să ducă la țărm pușcași marini, dar e vorba și de iuțeala cu care poți constitui o forță de luptă la sol pentru a cuceri cât mai mult teritoriu”.
O posibilă misiune ar fi extragerea uraniului îmbogățit deținut de Iran. Un alt scenariu ar fi invadarea insulei Kharg, principalul nod petrolier iranian.
Donald Trump: „Se poate să am un plan (n.r. pentru insula Kharg) sau poate nu am, dar cum aș putea să spun asta unui reporter? Dacă aș face-o, Marco ar spune imediat: "Domnule, haideți să vă ducem la elicopter." Nu pot să vă spun asta”.
Cu toate că Trump vorbește insistent de nimicirea capacităților militare ale Teheranului, și în ultimele 24 de ore rachetele și dronele iraniene au țintit Israelul și statele din Golf.
Vineri seară resturile unei rachete iraniene au căzut în Ierusalimul de Est, la mică distanță de Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt și moscheea Al Aqsa.
Atac al iranienilor asupra unei baze SUA din Oceanul Indian
Iranul a lansat dimineața două rachete balistice către baza britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, aflată la aproximativ 4.500 de km depărtare. Potrivit Wall Street Journal, atacul a eșuat după ce o rachetă a suferit o defecțiune tehnică, iar a doua a fost interceptată de antiaeriana americană.
Iranul a utilizat rachete balistice cu rază intermediară, demonstrând o capacitate de atac mult mai mare decât cea recunoscută până acum. Asemenea rachete pot amenința capitale europene precum Berlinul, Parisul sau chiar Londra. Într-un astfel de scenariu, scutul antirachetă al NATO, cu bazele sale de la Deveselu și Redzikowo - Polonia, ar urma să intervină ca să intercepteze rachetele iraniene.
