Trump 2.0 ar putea deveni ”nuclear” în comerţul cu China, intensificând decuplarea comercială şi financiară
Fostul preşedinte Donald Trump şi-ar duce probabil politicile de război comercial şi de decuplare economică faţă de China la noi niveluri, dacă ar fi ales pentru un al doilea mandat la Casa Albă, au declarat experţii pentru CNBC.
În timp ce Joe Biden a plasat, de asemenea, concurenţa strategică cu China în fruntea politicii sale economice, economiştii şi experţii în comerţ se aşteaptă în mare măsură că Trump va tăia şi destabiliza în continuare relaţiile comerciale dintre cele două mari economii ale lumii.
Este foarte probabil ca o victorie a lui Trump să crească ostilităţile comerciale şi economice dintre SUA şi China, intensificând decuplarea comercială şi financiară dintre cele două ţări”, a spus Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell.
Este aşteptat ca Trump să se confrunte cu vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris, după ce Biden a renunţat la cursă şi a susţinut candidatura acesteia.
Potrivit lui Prasad şi altor experţi, abordarea lui Harris faţă de China ar fi probabil similară cu cea a lui Biden.
În timp ce Trump şi Biden au adoptat o poziţie protecţionistă, strategiile şi tacticile lor au fost foarte diferite, a explicat Prasad, care a fost anterior şef al diviziilor de studii financiare şi de studii financiare ale Fondului Monetar Internaţional.
”Trump s-a bazat pe tarife pentru a împiedica importurile din China. Biden, deşi menţine aceste tarife în vigoare şi chiar creşte tarifele pentru anumite importuri, s-a concentrat mai mult pe restricţionarea accesului Chinei la transferurile de tehnologie şi cipuri de computer”, a spus el.
”Omul tarifelor”
Cea mai mare deturnare a lui Trump de la politica comercială din epoca Biden ar fi probabil tarifele percepute Chinei.
Autoproclamatul ”om al tarifelor” a declanşat un război comercial cu Beijingul în timpul primului său mandat. El a impus o serie de taxe asupra importurilor din China de 250 de miliarde de dolari, fără a ţine cont de avertismentele că taxele ar creşte preţurile şi ar afecta consumatorii.
După ce l-a învins pe Trump în 2020, Biden a păstrat tarifele predecesorului său şi chiar şi le-a adăugat pe ale sale, anunţând noi taxe la importurile din China, în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari, inclusiv vehicule electrice, celule solare, baterii cu litiu, oţel şi aluminiu.
Experţii au declarat pentru CNBC că se aşteaptă ca Harris să continue în mare parte politica tarifară a lui Biden.
Trump, pe de altă parte, a propus deja creşterea tarifelor pentru importurile din China cu cel puţin 60%.
”Cu siguranţă nu ştiu dacă Trump este dispus să urmeze măsuri atât de extreme, dar cred că va creşte probabil tarifele într-o anumită măsură în timpul unui al doilea mandat”, a spus Stephen Weymouth, profesor de economie politică internaţională la Universitatea Georgetown.
Economistul Stephen Roach a spus că majorarea de către Trump a tarifelor într-un al doilea mandat ar fi ”echivalentul funcţional al opţiunii nucleare” în conflictul economic internaţional.
William Reinsch, preşedintele Scholl în afaceri internaţionale la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, a declarat că tarifele riscă un alt război comercial care ar pune capăt majorităţii schimburilor de mărfuri între cele două ţări la ”un cost economic enorm”.
Chiar dacă scopul lui Trump nu este o decuplare completă, ci să forţeze Beijingul să negocieze un acord comercial mai favorabil, Reinsch a spus că există puţine motive să credem că ar funcţiona.
Administraţia Trump a ajuns la ”un acord comercial de primă etapă” cu China în 2019, dar puţini termeni au fost respectaţi şi fazele ulterioare nu s-au materializat niciodată.
Unii comentatori au spus că faptul că Trump l-a ales pe JD Vance drept partener de candidatură semnalează în continuare că republicanul este serios cu privire la planurile sale tarifare.
Senatorul din Ohio a fost un susţinător ferm al tarifelor aplicate Chinei, identificând ţara drept cea mai mare ameninţare cu care se confruntă SUA.
”Dacă aş fi un factor de decizie în China, această selecţie m-ar face să tremur în cizme”, a spus Arthur Dong, profesor de strategie şi economie la Georgetown.
Războiul tehnologiei
În schimb, politicile cheie ale administraţiei Biden-Harris s-au concentrat pe limitarea accesului Chinei la transferurile de tehnologie şi direcţionarea subvenţiilor interne pentru dezvoltarea industriilor de înaltă tehnologie şi a lanţurilor de aprovizionare în SUA.
Administraţia a extins dramatic lista de tehnologii şi companii chineze care fac obiectul controalelor exporturilor din SUA, în eforturile de a reduce sprijinul pentru industriile tehnologice critice din China, cum ar fi semiconductorii avansaţi.
Administraţia Trump a pus în aplicare unele controale similare.
Administraţia Biden a anunţat, de asemenea, reguli care limitează investiţiile SUA în firmele chineze care dezvoltă tehnologii sensibile, invocând preocupări de securitate naţională.
În probabil cea mai mare mişcare a lui Biden, administraţia a semnat în august 2022 Legea cipurilor şi ştiinţei, alocând aproape 53 de miliarde de dolari pentru a investi în producţia şi cercetarea semiconductorilor la nivel intern, pentru a stimula competitivitatea SUA în relaţia cu China.
Chris Miller, autorul cărţii ”Chip War”, a menţionat că controalele la export şi Legea CHIPS au fost adoptate cu sprijin bipartizan la Washington şi, prin urmare, este posibil ca astfel de politici să rămână o prioritate indiferent de ceea ce se întâmplă în noiembrie.
”Mă aştept ca SUA să amplifice restricţiile cu o treaptă sau două, indiferent de cine câştigă alegerile”, a spus Miller.
Diplomaţie
Un al doilea mandat pentru Trump ar avea, de asemenea, un impact asupra diplomaţiei şi dialogului SUA cu Beijingul dincolo de chestiunile comerciale, a declarat Rorry Daniels, directorul general al Asia Society Policy Institute.
Ea a spus că canalele pentru cele două ţări pentru a discuta probleme de politică au scăzut semnificativ în timpul administraţiei Trump, în timp ce administraţia Biden şi-a subliniat eforturile de angajament diplomatic.
Actuala administraţie a căutat, de asemenea, o mai bună coordonare cu ”parteneri care au o idee asemănătoare”, cum ar fi lobby în Japonia şi Ţările de Jos pentru a coopera în ceea ce priveşte restricţiile privind semiconductorii.
