Este vorba despre o substanță numită melanotan II care este interzisă ca produs cosmetic în SUA, Regatul Unit, Australia, Danemarca și în alte țări, scrie ScienceAlert.
În majoritatea acestor state, este ilegală promovarea sau comercializarea medicamentului ca produs pentru bronzare.
Cu toate acestea, vânzările online ale substanței, sub formă de flacoane injectabile sau spray-uri nazale, continuă. La fel și videoclipurile influencerilor care îi promovează efectele de închidere la culoare a pielii.
Aceste postări de pe rețelele sociale sunt „cu adevărat îngrijorătoare”, spune Simone Goldinger, medic dermatolog și cercetător la Universitatea Queensland din Australia, deoarece „creatorii de conținut rareori menționează riscurile reale”.
„Ceea ce este vândut pe rețelele sociale drept o metodă rapidă și «sigură» de bronzare, sub formă de injecție sau spray nazal, este o substanță neaprobată, disponibilă doar pe bază de prescripție medicală, care este administrată fără supraveghere medicală, fără control al calității și, adesea, fără ca utilizatorii să știe exact ce conține flaconul”, a declarat Goldinger pentru ScienceAlert.
Originea substanței
Melanotan II a fost dezvoltat inițial în cadrul unui program de cercetare al Universității din Arizona, început în anii 1980, care urmărea descoperirea unor agenți de bronzare fără expunere la soare.
Cercetătorii studiau analogi sintetici ai peptidei α-MSH (hormonul alfa-stimulator al melanocitelor) – un hormon produs în mod natural de organism pentru a stimula melanocitele, celulele pigmentare ale pielii – și astfel au creat melanotan I și melanotan II.
Întâmplător, aceste substanțe s-au dovedit foarte eficiente și în tratarea disfuncțiilor sexuale la bărbați. Tocmai aici apare unul dintre principalele riscuri ale melanotan II: priapismul – o erecție dureroasă și persistentă care poate dura ore întregi.
Lipsa dovezilor privind protecția pielii
Nu există dovezi că melanotan II protejează pielea împotriva efectelor nocive ale radiațiilor ultraviolete.
De exemplu, un studiu publicat în 2024 a arătat că una din trei postări de pe rețelele sociale despre melanotan care menționau cancerul de piele susținea că substanța oferă protecție împotriva acestuia, însă nu există dovezi științifice care să confirme această afirmație.
În schimb, unele studii au sugerat o posibilă legătură între melanotan II și melanom, cea mai agresivă formă de cancer de piele, deși dovezile existente sunt încă neconcludente.
Melanotan II stimulează multiplicarea celulelor pigmentare din piele prin intermediul receptorilor care, în mod normal, sunt activați doar ca răspuns la expunerea la radiațiile UV, explică Goldinger.
„Astfel, melanotan păcălește organismul să închidă culoarea pielii fără a fi nevoie de acel stimul reprezentat de radiațiile ultraviolete”, a declarat ea pentru ScienceAlert.
Tocmai evitarea razelor UV este argumentul pe care îl invocă utilizatorii TikTok, însă stimularea artificială a celulelor pigmentare nu este neapărat lipsită de riscuri.
„Din punctul de vedere al dermatologilor, cea mai mare îngrijorare este efectul asupra alunițelor”, spune Goldinger.
„Există rapoarte de caz privind apariția melanomului la persoane care utilizau melanotan, ceea ce are sens din punct de vedere biologic, deoarece substanța stimulează în mod constant proliferarea celulelor pigmentare.”
Melanotan II poate face și examinarea dermatologică mult mai dificilă. Deoarece stimulează producția de melanină, mulți pacienți cu pielea deschisă au observat că alunițele și petele existente s-au închis la culoare.
Unii au constatat chiar apariția unor alunițe noi după utilizarea substanței. Toți acești factori îngreunează identificarea unui posibil melanom de către dermatologi.
Colegiul Australasian al Dermatologilor a declarat pentru ScienceAlert că „împărtășește preocupările întregii comunități medicale privind utilizarea melanotan II”.
Dermatologii avertizează și asupra unui alt risc
Specialiștii sunt îngrijorați și de faptul că persoanele care folosesc melanotan II ar putea crede în mod eronat că pielea lor, devenită mai închisă la culoare, le protejează împotriva efectelor nocive ale soarelui.
Un studiu publicat în 2025, în care cercetătorii au intervievat 29 de utilizatori ai substanței, a arătat că „participanții erau, în general, puțin preocupați de efectele adverse pe termen lung și considerau că melanotan II îi protejează împotriva cancerului de piele prin prevenirea arsurilor solare”.
Experții se tem că aceste concepții greșite îi pot determina pe oameni să se expună mai des la radiațiile UV, un obicei despre care se știe cu certitudine că poate provoca cancer.
„Melanotan II nu protejează pielea împotriva efectelor nocive ale radiațiilor ultraviolete”, a declarat Goldinger pentru ScienceAlert.
„Acesta este un mit foarte răspândit – oamenii cred că bronzul îi protejează de arsurile solare sau de cancerul de piele, însă nu este adevărat. Folosirea cremei cu protecție solară rămâne esențială.”
Avertismentele privind melanotan II nu sunt noi, însă popularitatea substanței pe rețelele sociale continuă să crească, evidențiind lacune în ceea ce privește reglementarea, cercetarea și modul în care oamenii își percep propria imagine corporală.
