Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au fost efectuate „în legitimă apărare” și au avut scopul de „a proteja trupele americane de amenințările reprezentate de forțele iraniene”.

Purtătorul de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins, a declarat că armata americană „continuă să își apere forțele, manifestând în același timp reținere pe durata armistițiului aflat în desfășurare” între cele două țări, scrie BBC.

Iranul nu a reacționat încă oficial la atacurile americane. Totuși, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baqai, a declarat anterior că, deși s-au înregistrat progrese în negocierile pentru încheierea conflictului, un acord „nu este iminent”.

Nu este clar ce impact vor avea noile lovituri asupra unui posibil acord de pace între Washington și Teheran.

Citește și
Un băiețel român de doi ani, dat dispărut duminică în Suedia, a fost găsit în viață într-o pădure. Mărturia salvatorului

Un acord rămâne posibil

După atacuri, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că un acord rămâne posibil și a indicat discuțiile programate marți între principalul negociator iranian, ministrul de Externe al Iranului și premierul Qatarului.

„Vom vedea dacă putem face progrese. Există multe negocieri și discuții privind formulările din documentul inițial, așa că va mai dura câteva zile”, le-a spus Rubio jurnaliștilor, în timpul unei vizite oficiale în India.

El a adăugat că președintele Donald Trump „și-a exprimat dorința de a încheia un acord”. „Ori va fi un acord bun, ori nu va exista niciun acord”, a spus Rubio.

Întrebat din nou despre atacurile de luni, Rubio a declarat: „Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă. Va fi deschisă într-un fel sau altul. Ce se întâmplă acolo este ilegal, nesustenabil pentru lume și inacceptabil.”

Potrivit lui Tim Hawkins, atacurile americane au vizat o zonă din apropierea orașului Bandar Abbas, important port din sudul Iranului și sediu al unei baze navale iraniene aflate la Strâmtoarea Hormuz.

Presa de stat iraniană relatase anterior că autoritățile locale din Bandar Abbas investighează explozii auzite în zonă.

La sfârșitul săptămânii trecute, Donald Trump sugerase că părțile sunt aproape de un acord, însă ulterior le-a cerut negociatorilor „să nu se grăbească”. Marco Rubio declarase, la rândul său, că un acord ar putea fi atins chiar luni.

În replică, Esmail Baqai a afirmat: „Este corect să spunem că am ajuns la o concluzie privind o mare parte dintre subiectele discutate. Dar nimeni nu poate susține că semnarea unui acord este iminentă.”

Memorandumul aflat în discuție ar include prelungirea armistițiului cu 60 de zile, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și continuarea negocierilor privind programul nuclear iranian.

Potrivit CBS News, serviciile americane de informații cred că liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei — rănit într-un atac israelian din prima zi a războiului, în care au murit tatăl său și predecesorul său — se ascunde într-o locație necunoscută, ceea ce îngreunează comunicarea cu emisarii săi și încetinește negocierile cu SUA.

Presa americană notează că discuțiile actuale nu vor duce imediat la un acord final. Subiecte sensibile, precum ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, deblocarea fondurilor iraniene înghețate și limitarea programului nuclear iranian, urmează să fie negociate ulterior.

La începutul conflictului, Iranul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% puritate — un nivel apropiat de pragul necesar pentru producerea unei arme nucleare.

Uraniul îmbogățit, predat „imediat” Statelor Unite

Luni seară, Donald Trump a declarat că uraniul îmbogățit va fi fie predat „imediat” Statelor Unite, fie „distrus pe loc”, în coordonare cu Republica Islamică Iran.

Forțele americane și iraniene respectă un armistițiu din 8 aprilie. Iranul a menținut controlul asupra transportului maritim din Golful Persic prin Strâmtoarea Hormuz, iar marina americană a încercat să blocheze porturile iraniene.

Statele Unite și Israelul au lansat atacuri ample asupra Iranului pe 28 februarie, declanșând un nou conflict în Orientul Mijlociu. Iranul a răspuns atacând Israelul și state aliate SUA din Golf și a blocat practic Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a dus la creșterea accentuată a prețului petrolului la nivel global.