Protestul de dupa abrogare, in presa internationala. FT: O tradare a conducatorilor; BBC: Guvernul se retrage sau se preda?
La un sfert de secol dupa ce a doborat comunismul, puterea populara a obtinut inca o mare victorie in Romania, comenteaza The Financial Times.
Ordonante de urgenta menite sa gratieze o multime de oficiali condamnati si sa dezincrimineze abuzul in serviciu de nivel scazut, pe care proteste in masa au obligat Guvernul sa le retraga, au fost o tradare a poporului roman de catre conducatorii sai, mai titreaza The Financial Times, citat de news.ro.
Ele au fost de asemenea o tradare a progreselor incurajatoare ale tarii in lupta impotriva coruptiei endemice. Asa cum intreba saptamana trecuta Frans Timmermans, vicepresedintele Comisiei Europene (CE), de ce te-ai opri pe ultimii cativa metri ai maratonului, te-ai intoarce si ai alerga inapoi? Lupta impotriva coruptiei in Romania a fost intr-adevar o munca grea si indelungata.
Tara a fost admisa in UE printr-o decizie politica, in 2007, in pofida faptului ca reformele in domenii ca lupta impotriva criminaliatii si construirea unui sistem judiciar independent erau in urma celorlalte opt foste tari comuniste care au aderat in 2004. Bruxellesul a impus proceduri speciale de monitorizare, menita sa asigure progresul, iar Romania a inregistrat succese in lupta impotriva coruptiei, prin DNA, directia sa nationala anticroruptie, care a urmarit oficiali la toate nivelurile.
Adrian Nastase, un fost premier, a fost incarcerat in 2012. Un al doilea premier, Victor Ponta, a demisionat in 2015, in urma unor acuzatii de fals si complicitate la evaziune fiscala si in toiul indignarii publice fata de incendiul de la un club de noapte din Bucuresti, soldat cu 64 de morti. Progresele in lupta impotriva coruptiei au continuat in timpul Guvernului tehnocrat care a urmat si al presedintelui hotarat impotriva coruptiei Klaus Iohannis. In primele opt luni ale lui 2016, activitatea DNA a condus la procese implicand 777 de inculpati, inclusiv ministri, parlamentari si judecatori. Aceasta ar putea fi problema.
Eliminand coruptia inclusiv la nivel local, DNA a lovit puternicul partid-masina PSD (centru-stanga), care s-a intors la putere in decembrie. Masurile adoptate de Guvern au parut o recompensare a baronilor locali si acolitilor pentru ajutorul dat in obtinerea victoriei. DNA a fost acuzata de prea mult zel. Dar daca sunt necesare ajustari ale operatiunilor sale, o amnistiere in masa si o dezincriminare a unei categorii importante de infractiuni nu sunt calea de a ajunge la acest rezultat.
PSD a argumentat ca, inculpand mai multi oficiali din cadrul sau decat din orice alta formatiune, agentia a dat dovada de partinire politica. Partidele din opozitie contraargumenteaza prin faptul ca PSD are pur si simplu o problema mai grava cu coruptia. Romania a evitat pana acum sa treaca spre democratia ”iliberala” a guvernelor nationalist-conservatoare din Polonia si Ungaria.
Noul ei Guvern poate ca s-a simtit imboldit catre recentele sale acte normative de reactia slaba a UE fata de Ungaria si Polonia. Poate ca a crezut ca instalarea lui Donald Trump la Casa Alba ar fi constituit alt motiv de distragere. Ceea ce a facut PSD a scos la iveala riscul ca Romania sa se alature reversului mai amplu al progreselor din perioada postcomunista in domeniul statului de drept din Europa Centrala.
Din fericire, reactia robusta a romanilor insisi, inclusiv pozitia principiala a presedintelui Klaus Iohannis, care s-a alaturat protestelor, a oprit impulsul Guvernului in acest sens. Este necesar ca romanii sa ramana vigilenti si sa se asigure ca actele normative nu sunt reintroduse in alta forma si ca Guvernul nu erodeaza alte mecansime de control al echilibrului democratic.
Prietenii si aliatii Bucurestiului, inclusiv Statele Unite, este necesar sa mentina un amestec de incurajare a reformelor si de presiune in vederea evitarii rasturnarii unor lucruri care au dat rezultate. In acest fel, Romania ar putea sa evite sa apuce pe calea pe care au luat-o unii dintre vecinii sai, conchide FT in aceasta analiza.
BBC: Guvernul roman se retrage strategic sau se preda?
A fost nevoie de o sedinta de urgenta, duminica, pentru a Guvernul sa-si abroge ordonanta de urgenta, comenteaza, la Bucuresti, Nick Thorpe de la BBC, care se intreaba de ce se comporta in acest fel un Guvern care detine o majoritate confortabila in Parlament, relateaza news.ro.
El scrie ca i-a pus aceasta intrebare lui Calin Tariceanu, presedintele Senatului si liderul Aliantei Liberalilor si Democratilor (ALDE), partener in coalitia de guvernare. Tariceanu, un fost premier, recunoaste ca actiunile Guvernului si modul in care au fost comunicate au fost ”stangace”, dar insista ca au fost bine intentionate. El respinge perceptia larga in Romania si in strainatate potrivit careia acest conflict este o batalie intre oficiali corupti si o societate care lupta impotriva coruptiei.
”Regret sa spun asta, dar sistemul judiciar din Romania nu este independent, iar aceasta este clar problema care trebuie sa fie abordata in viitor”. El zugraveste o imagine a procurorilor, mai ales a celor de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), care dau buzna, in echipa cu serviciile secrete. Procurorii merg mana in mana cu judecatorii, acuza el, si incalca libertatile civice ale cetatenilor romani intr-un mod cum nu a mai fost vazut de pe vremea comunistilor.
”DNA si servciile de informatii sunt percepute acum ca institutii care nu respecta cadrul legal, care sunt corupte ele insele si folosite ca parghii importante in lupta politica din Romania”, a declarat el pentru BBC. Argumentul sau este opus in mod dramatic celui al Laurei Codruta Kovesi, sefa DNA, care a insistat sambata, intr-un interviu pentru BBC, ca sistemul judiciar este independent si ca directia a urmarit membri ai guvernului si opozanti deopotriva.
DNA ar fi fost ”schilodita” daca decretul ar fi intrat in vigoare, scrie postul britanic. Unul dintre motivele furiei de pe strazile Romaniei, in ultimele zile, a fost viteza cu care Guvernul a adoptat ordonanta, fara vreo sansa sa fie dezbatuta. Guvernul va recitifica acum acest lucru, a declarat Tariceanu. Dezbaterea va fi ampla, iar societatea civila, care a fost activa in cadrul protestelor, va fi invitata sa ia parte la ea. Multi dintre manifestanti spun ca ordonanta a fost ”croita pe comanda”, pentru a-i scoate pe anumiti membri ai actualului Guvern si al guvernelor anterioare de sub acuzare - intre care cel mai important este liderul Partidului Social Democrat (PDS, la guvernare) Liviu Dragnea. El a fost condamnat deja, cu suspendare, pentru frauda electorala si este judecat pentru coruptie.
”Daca nu este nimeni protejat de el (decret), de ce sa nu-l retragem?”, i-a spus Tariceanu lui Dragnea. ”Iar astfel sa aratam poporului ca suntem deschisi, sinceri si foarte cinstiti? Nu avem vreun motiv sa protejam pe cineva”, il citeaza BBC pe Tariceanu Liderul social-democratilor, in varsta de 54 de ani, i-a cantarit cuvintele, apoi a fost de acord cu abrogarea ordonantei. Duminica seara, o mare de oameni s-a adunat din nou la Bucuresti sa-si sarbatoreasca victoria si sa avertizeze Guvernul sa nu incerce sa treaca texte de lege asemanatoare in viitor.
Guvernul vrea sa-si convinga sustinatorii ca aceasta este o retragere strategica, ci nu o capitulare. Totodata va incerca sa convinga publicul - si Comisia Europeana (CE) - ca exista o problema reala cu echilibrul puterilor in stat intre institutiile din Romania. si ca procurorii, judecatorii si serviciile secrete ar trebui strunite, scrie Nick Thorpe.
