„Trump a fost „împușcat” cu un pistol cu bile”. Teorii ale conspirației privind tentativa de asasinat a fostului președinte
După tentativa de asasinare a lui Donald Trump, sâmbătă, la un miting electoral într-o zonă rurală din Pennsylvania, fanaticii - fie de stânga, fie de dreapta - se folosesc de acest atac şi răspândesc minciuni, scrie The Guardian.
Cercetătoarea în domeniul dezinformării Amanda Rogers spune că zgomotul polarizat, dezechilibrat şi bazat pe conspiraţii pe care îl creează social media după împuşcarea lui Donald Trump este „o spirală de r***t care se întreţine singură".
Rogers, membră a thinktank-ului progresist Century Foundation, a mai văzut acest lucru. Dar amploarea este nouă şi îngrijorătoare, spune ea. Discuţiişle de pe reţelele sociale - şi din presa mainstream - se concentrează pe motivaţiile atacatorului şi pe impactul asupra alegerilor, arată Rogeres. Iar actorii rău intenţionaţi doresc să transforme un moment ca acesta într-un apel mai larg la violenţă şi vor răspândi minciuni pentru a ajunge acolo, avertizează ea.
Muniție pentru acceleratori
„Faptul că acesta este mediul furtunii perfecte pentru dezinformare, de fiecare parte a spectrului politic, este ceva care mă îngrijorează enorm", mărturiseşte Rogers. „Pentru că este visul umed al unui accelerator ... Dar trebuie să avem voci în mass-media care să vorbească despre faptul că aceasta este o situaţie ieşită din comun. Oamenii trebuie să se calmeze cu privire la speculaţii", subliniază experta.
„Acceleratorii" sunt cei de la extremele politicii - de dreapta şi de stânga - care doresc un război civil care să ardă ţara din temelii, astfel încât să poată începe din nou de la zero, explică The Guardian. În urma împuşcării lui Trump, pe reţelele sociale a început să circule tot mai mult termenul de „război civil", adaugă publicaţia britanică.
Social media a fost instantaneu inundată cu hiperbole, minciuni, teorii ale conspiraţiei şi prostii lipsite de dovezi cu privire la atac.
Comentariile au variat de la sugestii dinspre dreapta, cum ar fi cele ale lui Michael Collins, reprezentant din Georgia, potrivit cărora preşedintele Joe Biden a incitat la violenţă şi ar trebui să fie acuzat, până la cele dinspre stânga, care spun că împuşcăturile sunt o farsă menită să consolideze cifrele lui Trump, aflat în uşoară scădere în sondaje.
Inteligența artificială complică lucrurile
Jonathan Corpus Ong, cercetător în domeniul dezinformării şi profesor de comunicare la Universitatea Massachusetts din Amherst, a declarat că întrebările rezonabile cu privire la faptul că Secret Service a omis ceva se transformă în conspiraţii cu privire la faptul că Biden a refuzat în mod deliberat să-i asigure o protecţie competentă lui Trump.
„Cred că este normal ca oamenii să speculeze şi să încerce să înţeleagă ce s-a întâmplat", spune el. „Cred că este important ca orice jurnalist sau orice cititor să fie foarte critic faţă de ceea ce vede în mass-media şi ceea ce citeşte, să o ia încet, de asemenea ... Cred că nu am vrea să fim cuprinşi de frică, pentru că asta ne-ar duce la o stare de neîncredere şi în alţi oameni. Este important să fim vigilenţi cu ceea ce consumăm şi, de asemenea, să învăţăm când să ne îndepărtăm de relatările care propagă frica", atrage atenţia cercetătorul.
Inteligenţa artificială complică şi mai mult reacţia la evenimentele de ultimă oră. Unele imagini de la eveniment sunt destinate să devină iconice, cum ar fi fotografia cu Trump făcută de Evan Vucci de la Associated Press, cu pumnul ridicat şi urechea însângerată, un steag american fluturând în spatele său în timp ce agenţii Secret Service îl îndepărtează din zonă. Dar altele, provenind din surse îndoielnice, ar putea fi rapid fabricate. Compararea imaginilor din mai multe surse de la eveniment şi observarea agenţiilor care le distribuie sunt instrumente utile, arată Ong.
„Sunt de dorit înregistrări video şi un set de ştiri şi o analiză care să aibă mai multe surse şi să fie coroborate şi verificate de mai mulţi experţi, pentru a ne asigura că este ceva autentic în epoca falsurilor profunde", spune el.
Natura emoţională şi istorică a momentului se pretează la manipulare, confirmând prejudecăţile existente, "care declanşează emoţii foarte puternice de frică sau anxietate", a spune Ong. "Cred că la asta trebuie să ne uităm. Şi să ne ferim", adaugă el.
Zvonuri și dezinformare
Înainte ca FBI-ul să-l identifice pe Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani, drept „subiectul implicat" în împuşcături, începuseră speculaţiile cu privire la armă şi la identitatea presupusului atacator. Mesajele au început să circule aproape imediat pe reţelele sociale, sugerând că trăgătorul a folosit un pistol cu bile sau, alternativ, că arma a fost construită din piese imprimate 3D. Poliţia a declarat ulterior că a recuperat o puşcă de tip AR la locul faptei.
Niciuna dintre aceste afirmaţii nu a putut fi dovedită imediat. Fiecare afirmaţie serveşte unei naraţiuni partizane, fie că împuşcăturile au fost o farsă, fie o dovadă a reglementărilor prea laxe privind armele.
În mod similar, au apărut voci nefundamentate în mediile de dreapta cu privire la identitatea presupusului trăgător.
„Acestea sunt răspunsurile obişnuite pe care le primim de la acceleratorii de pe canalele de extremă dreaptă - ai oameni care îl identifică pe trăgător ca Antifa sau ca o persoană trans sau ca evreu", explică Rogers. „Aveţi suspecţii obişnuiţi care sunt prezentaţi. Şi apoi pe canalele mai QAnon apare mantra: aceasta este stânga, încearcă să ne momească într-un război civil", adaugă ea.
Singurul lucru pe care Rogers l-a găsit mai deranjant a fost un model de ştergere în masă a postărilor de pe canalele Telegram de extremă-dreapta pe care le urmăreşte în minutele de după împuşcături. Ea spune că se face acest lucru în cazul în care este vorba despre unul dintre ei. „Pasionaţii de Telegram ştiu că oamenii se uită şi, potenţial, dacă a existat o legătură, dacă există cineva acolo care chiar a avut fapte, nu ar vrea ca acele lucruri să rămână", a explicat experta.
