Tensiuni între Ucraina și Occident privind racheta din Polonia. Diplomat: „Devine ridicol. Ucrainenii mint deschis”

62303900
Agerpres

Au apărut tensiuni între Ucraina și Occident după racheta căzută în Polonia. SUA și NATO spun că ar fi fost o un proiectil defensiv lansat de ucraineni în timpul unui atac rus, în timp ce Volodimir Zelenski dă vina pe Moscova, scrie Financial Times.

„Nu am nicio îndoială că această rachetă nu a fost a noastră”, a spus Zelenski despre racheta care a ucis doi oameni în satul polonez Przewodow.

Pe de altă parte, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că nu există indicii că a fost un atac deliberat al Rusiei sau că Moscova pregătește o ofensivă militară împotriva NATO.

„Analiza noastră preliminară sugerează că incidentul a fost probabil cauzat de o rachetă a apărării antiaeriene ucrainene trasă pentru a apăra teritoriul ucrainean împotriva atacurilor ruseşti cu rachete de croazieră”, a spus Stoltenberg.

„Dar, să fiu clar. Nu este vina Ucrainei. Rusia poartă, în ultimă instanţă, responsabilitatea pe măsură ce îşi continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei. Ucraina are dreptul să doboare acele proiectile care țintesc orașele ucrainene și infrastructura critică”, a apreciat Stoltenberg.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat într-o conferință de presă că „cel mai probabil a fost vorba despre o rachetă fabricată în Uniunea Sovietică” şi face parte din modelul S300. „Nu avem nicio dovadă că a fost lansată de Rusia”, a mai spus el.

Iar Casa Albă a susținut punctul de vedere al Varșoviei. „Nu am văzut nimic care să contrazică evaluarea preliminară a președintelui Duda că explozia a fost probabil produsă de o rachetă de apărare aeriană ucraineană care din nefericire a căzut în Polonia”, a spus purtătoarea de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson.

Secretarul apărării Lloyd Austin a anunțat că experți americani sunt la locul incidentului și ajută partea poloneză în investigație. Generalul Mark Milley a transmis că a încercat să ia legătura cu omologul său rus pentru a înțelege mai bine situație și a preveni o posibilă escaladare, însă nu a reușit să îl contacteze.

Președintele Zelenski și unele state occidentale au dat inițial vina pe Rusia pentru acest incident, car a avut loc în timpul celui mai puternic atac aerian lansat de Moscova asupra Ucrainei. Liderul de la Kiev și-a păstrat această poziție și miercuri.

„Nu am nicio îndoială că această rachetă nu a fost a noastră”, a declarat Zelenski, subliniind că Kievul a dorit să facă parte dintr-un grup internaţional de anchetă asupra acestui incident, potrivit AFP.

„Cred că a fost o rachetă rusească, conform raportului armatei ucrainene”, a adăugat el, în timp ce oficialii NATO au estimat că este probabil o rachetă din sistemul ucrainean de apărare antiaeriană.

„Dacă, Doamne ferește!, resturi de rachetă au ucis acești oameni, trebuie să ne cerem scuze. Dar, scuze, vreau mai întâi o investigație, acces, datele pe care le aveți - vrem să avem asta”, a mai spus el.

Ca răspuns la declarațiile lui Zelenski, un diplomat dintr-un stat NATO detașat la Kiev a declarat pentru Financial Times că: „Asta devine ridicol. Ucrainenii ne distrug încrederea în ei. Nimeni nu dă vina pe Ucraina, iar ei mint deschis. Asta este mult mai distructiv decât racheta.”

Zona din jurul locului în care a căzut racheta, despre care presa locală a spus că este o fostă cooperativă agricolă în perioada comunistă, a fost izolată de autoritățile poloneze. Cei doi morți sunt muncitori agricoli, cu vârste cuprinse între 60 și 70 de ani, potrivit presei poloneze.

Imaginile publicate pe rețelele de socializare după incident au arătat un vehicul distrus, lângă un crater de mari dimensiuni.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat miercuri că acuzațiile aduse Moscovei de către Kiev și unele state occidentale reprezintă „încă o reacție isterică, furioasă și rusofobă, care nu este bazată pe informații reale”.

Moscova a insistat că atacurile sale nu au vizat nicio țintă aflată în apropierea de graniței Poloniei și a spus că orice daune aduse civililor reprezintă vina Kievului.

Ministerul rus al Apărării a spus că nu a tras nici măcar asupra Kievului că incidentul din Polonia a fost o „provocare deliberată cu scopul de a escalada situația”.

În conferința sa de presă, Jens Stoltenberg a refuzat să detalieze cum a ajuns racheta pe teritoriul Poloniei, subliniind că acest lucru rămâne supus unei investigații, dar a confirmat că analiza preliminară a indicat un sistem de apărare aeriană ucraineană.

„Acest incident nu are caracteristicile unui atac”, a spus el, adăugând că nu a schimbat evaluarea fundamentală a NATO asupra amenințării la adresa alianței. O prioritate de top a fost furnizarea mai multor sisteme de apărare aeriană Ucrainei.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
FOTO Diletta Leotta, fără inhibiții în vacanță. Fotografii îndrăznețe cu partenera lui Karius: ”Ești o zeiță”
Citește și...
Noi atacuri ruseşti cu rachete în Ucraina. Întreruperi masive de curent din cauza bombardamentelor

Un nou val de atacuri ruseşti cu rachete a lovit joi dimineaţă mai multe regiuni ale Ucrainei, unde a căzut prima zăpadă pe fondul unor întreruperi masive de curent electric din cauza bombardamentelor Moscovei, relatează AFP.  

Fostul comandant al scutului antirachetă din Polonia: Americanii puteau vedea traiectoria de zbor a rachetei

Colonelul Piotr Lewandowski, fostul comandant al bazei de scut antirachetă din Polonia a fost întrebat despre discrepanța dintre poziția SUA, Poloniei și Ucrainei cu privire la incidentul de la Przewodowo, scrie publicația poloneză Polsatnews

Ucraina anunţă prelungirea cu 120 de zile a acordului privind exportul cerealelor sale prin Marea Neagră

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat joi că s-a ajuns la un acord pentru prelungirea cu 120 de zile a iniţiativei privind exportul de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, relatează Reuters şi AFP.

Recomandări
„O Europă mai suverană”. România a primit prima plată de 2,5 miliarde de euro din cadrul mecanismului de apărare SAFE

România a primit, miercuri, prima plată în valoare de 2,5 miliarde de euro, în cadrul instrumentului de apărare ''Acţiunea de Securitate pentru Europa'' (SAFE).

Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Romsilva a cheltuit 2,7 milioane de lei pe un sediu ca o cabană de vânătoare. Diana Buzoianu: „S-au aruncat milioane de lei”

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a cheltuit 2,7 milioane de lei pentru un sediu în județul Prahova, construit după modelul unei cabane vânătorești.