Sute de alegători din Moldova sunt anchetați pentru că și-ar fi vândut votul Moscovei. Riscă o amendă uriașă
Sute de alegători din Republica Moldova au fost chemați la poliție pentru a da explicații. Sunt bănuiți că ar fi primit bani în schimbul votului și că fac parte dintr-o schemă orchestrată de la Moscova, pentru deturnarea alegerilor de duminică.
De altfel, referendumul pro-european a trecut la o diferență infimă.
Ambii candidați – pro-europeana Maia Sandu și pro-rusul Alexandr Stoianoglo – au acceptat să participe duminică la o dezbatere publică. Pe 3 noiembrie va avea loc al doilea tur al prezidențialelor, peste Prut.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, și-a exprimat îngrijorarea că Rusia va încerca din nou să-i împiedice pe cetățenii moldoveni să-și exercite dreptul de a alege conducerea țării.
400 de cetățeni din Republica Moldova sunt anchetați pentru că ar fi primit bani ca să voteze un anumit candidat la alegerile prezidențiale de duminică și să aleagă opțiunea „nu” la referendum. Cei găsiți vinovați riscă o amendă de 37.000 de lei moldovenești (aproape 9.800 de lei), însă ar putea scăpa basma curată dacă vor colabora cu anchetatorii. Procurorii anticorupție de peste Prut anchetează și cazuri de finanțare ilegală a unor partide politice.
Potrivit autorităților de la Chișinău, oligarhul refugiat în Rusia Ilan Șor ar fi încercat să cumpere cel puțin 130.000 de voturi.
Viorel Cernăuțeanu, șef IGP din Republica Moldova:
„Vreau să menționez că poliția a documentat transferul, doar în luna septembrie, a 15 milioane de dolari către acești oameni, care joacă roluri diferite în schema de furt.”
Mai multe persoane – simpatizanți ai lui Ilan Șor, dar și funcționari publici – au fost reținute în săptămânile dinaintea scrutinului.
Drept dovezi, procurorii au adus interceptări în care suspecții vorbesc despre fugar și plăți pentru cumpărarea voturilor.
Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte din Republica Moldova – care reunește 39 de organizații civice pro-democrație – și-a exprimat, într-un comunicat, îngrijorarea cu privire la „nivelul alarmant al ingerinței externe în procesul electoral din Republica Moldova”.
„Statele Unite rămân partenerul Moldovei", a transmis și Casa Albă, cu precizarea că urmărește cu atenție evenimentele.
Vedant Patel, purtător de cuvânt adjunct principal al Departamentului de Stat al SUA: „Atât noi (Statele Unite) cât și alți observatori internaționali suntem la curent cu atacurile informatice și campania de dezinformare întreprinse de Kremlin pentru a submina suveranitatea Republicii Moldova. Punctul nostru de vedere rămâne acela că viitorul Moldovei este în Europa.”
Pe lângă cumpărarea de voturi, un impact major l-au avut intoxicațiile derulate de ruși prin rețelele sociale, pentru a convinge că integrarea europeană înseamnă ruină economică și un atac asupra valorilor tradiționale.
Ion Tăbâră, expert politic IDIS Viitorul: „Propaganda și campania de dezinformare rusească au vizat mai ales electoratul centrist, moderat pro-european, care are rezervele sale.”
Unii analiști cred că discuțiile pe teme de geopolitică ar fi contraproductive în campania pentru turul al doilea. Dacă Maia Sandu reprezintă clar curentul pro-european, rivalul său NU este votat neapărat de pro-ruși, ci mai degrabă a capitalizat diverse nemulțumiri din societate.
Etichete: alegeri, Maia Sandu, Republica Moldova,
Dată publicare:
.webp)
