SUA au transmis Kievului o listă cu limită de timp pe care trebuie să o respecte pentru continuarea asistenţei

62348263
Shutterstock

Guvernul american a cerut Ucrainei realizarea unei serii de reforme urgente în agenţiile sale anticorupţie, sistemul de justiţie şi în sectorul de securitate, scrie EFE.

Lista - care stabileşte termene de minim trei luni şi maxim un an şi jumătate - a fost trimisă de consilierul adjunct pentru securitate naţională al Casei Albe, Mike Pyle, premierului (Denis Şmîgal), preşedintelui ucrainean (Volodimir Zelenski), precum şi Platformei de coordonare a donatorilor, înfiinţată de G7 pentru a armoniza sprijinul acordat Ucrainei.

Ambasada SUA în Ucraina a confirmat că această scrisoare a fost trimisă către Platformă de coordonare a donatorilor.

Scrisoarea are ca titlu "Reforme legate de condiţiile privind asistenţa SUA" şi expune o "lista de reforme", prezentate ca "fiind necesare să fie pusă în aplicare" pentru ca Ucraina "să poată primi în continuare asistenţă militară din partea SUA", notează Ukrainska Pravda.

Cele mai urgente reforme necesare, ce trebuie realizate în maxim trei luni, constau printre altele în clarificarea funcţiilor şi îmbunătăţirea criteriilor de selecţie pentru Procuratura Anticorupţie,în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi consolidarea Oficiului Naţional Anticorupţie cu mai mulţi agenţi.

Washingtonul solicită, de asemenea, Ucrainei să îşi oblige funcţionarii publici să-şi facă publice averile în mai puţin de 90 de zile. Este exact termenul acordat experţilor independenţi în numirea judecătorilor de la Curtea Supremă, în conformitate cu cerinţele UE.

Printre priorităţile stabilite pentru anul viitor se remarcă cele vizând Ministerul Apărării, cerându-se transparenţă şi control civil în domeniul apărării. Astfel, Kievului i se solicită să "redreseze procesele" în domeniul achiziţiilor de armament şi altor tipuri de materiale într-o manieră care să reflecte standardele NATO de transparenţă.

Fostul ministru ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a demisionat la 5 septembrie, din ordinul preşedintelui Volodimir Zelenski, după ce, în timpul mandatului său, presa a dezvăluit mai multe cazuri de presupusă corupţie în achiziţionarea de echipamente de uz non-militar pentru soldaţi, cum ar fi hrană şi uniforme la suprapreţ.

În ciuda faptului că nici Reznikov şi nici succesorul său, Rustem Umarov, nu sunt militari de carieră, provenind din zona civilă, Washingtonul consideră drept o prioritate pentru Ucraina "consolidarea controlului şi supravegherii civile şi democratice a armatei". Scrisoarea solicită, de asemenea, o "modernizare a arhitecturii de comandă şi control în conformitate cu principiile NATO".

În acelaşi timp, se menţionează în scrisoare, Kievul trebuie în termen de un an şi jumătate să reducă funcţiile principalei sale agenţii de contrainformaţii Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Acesta urmează să îşi "limiteze" activitatea la chestiuni legate de "contrainformaţii, contraspionaj, securitate cibernetică şi antiterorism".

În plus, autorităţile civile trebuie să asigure control asupra acestei structuri, care nu ar trebui să-şi cedeze prerogativele privind interceptarea comunicaţiilor în cadrul anchetelor judiciare către alte instituţii.

Implicarea SBU în anchete judiciare la nivel înalt a fost criticată de organizaţiile civice ucrainene. Serviciul secret răspunde direct în faţa puterii executive, permiţând astfel preşedinţiei să direcţioneze aceste investigaţii în avantajul său.

Preşedintele Zelenski a propus în august ca infracţiunile de corupţie pe timp de război să fie declarate drept o formă de trădare, ceea ce ar favoriza implicarea SBU în astfel de cazuri.

Casa Albă cere, de asemenea, reforme în sectorul energetic şi în administrarea întreprinderilor de stat.

Trimiterea acestei scrisori şi scurgerea ei către mass-media a fost interpretată de mulţi în Ucraina ca un semnal de alarmă pentru administraţia preşedintelui Zelenski, care trebuie să ia măsuri concrete în direcţia statului de drept.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ”Regina terenului” a renunțat la baschet pentru modelling
FOTO ”Regina terenului” a renunțat la baschet pentru modelling
Citește și...
Comisia Europeană vrea să dea 15 miliarde de euro în plus țărilor care primesc migranți, inclusiv ucraineni. Cine se opune

Comisia Europeană va propune alocarea unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru statele europene care primesc un număr mare de refugiaţi, inclusiv ucraineni, a anunţat marţi la Praga preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen.

Rusia critică R. Moldova după comentariile făcute de Maia Sandu, spunând că „își vor da seama de prețul acestei greșeli”

Moldova a ocupat un loc proeminent printre alte țări din fostul bloc sovietic, care au crescut tensiunile cu Rusia în ultimii ani, scrie Sky News.

Erdogan: Turcia va accepta Suedia în NATO doar dacă SUA aprobă vânzările de avioane F-16

Parlamentul turc îşi va ţine promisiunea de a sprijini aderarea Suediei la NATO dacă Statele Unite vor deschide calea pentru vânzările de avioane de luptă F-16 către Ankara, a declarat marţi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Recomandări
Ce se întâmplă dacă PSD spune „nu” Guvernului Mureșan. Cum ar putea premierul desemnat să strângă voturile necesare

Președintele Nicușor Dan a semnat, sâmbătă, decretul prin care îl desemnează, oficial, premier pe Siegfried Mureșan. De luni, acesta va avea la dispoziție 10 zile pentru a-și forma echipa și a cere votul Parlamentului. 

De luni, vremea se schimbă. Temperaturile scad brusc, cu până la 10 grade, iar ploile cuprind majoritatea regiunilor

România se mai bucură de două zile cu temperaturi de vară, însă vremea se va schimba începând de luni. Temperaturile vor scădea treptat, iar marți și miercuri maximele vor fi, în general, cuprinse între 14–15 și 23–24 de grade Celsius.

Putin susține din nou că Rusia nu are intenții agresive față de Europa. Mesajul transmis de liderul de la Kremlin

Emmanuel Macron a cerut vigilență sporită în fața amenințării atacurilor hibride ale Rusiei. Si a cerut elaborarea unui plan de protecție a infrastructurii critice a țării.