Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani. Viața genialului profesor
Celebrul fizician britanic Stephen Hawking s-a stins din viaţă miercuri dimineaţă, la vârsta de 76 de ani, în locuinţa sa din Cambridge.
Potrivit familiei, cel care a revoluţionat gândirea ştiinţifică şi filosofică din ultimii 50 de ani, a murit împăcat, în somn. Omul de ştiinţă comparat cu Einstein şi Newton suferea de scleroză amiotrofică laterală, boala care l-a paralizat şi i-a răpit capacitatea de a vorbi. Dar suferinţa nu l-a împiedicat să desfăşoare o activitate ştiinţifică extraordinară. Cea mai populară carte a lui, "Scurta istorie a timpului", s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare.
Viaţa genialului profesor Stephen Hawking întrece cu siguranţă cele mai îndrăzneţe scenarii de film. Născut la Oxford, pe 8 ianuarie 1942, la exact 300 de ani după moartea lui Galileo Galilei, tânărul Stephen studiază fizică şi astronomia la Oxford şi Cambridge.
La 21 de ani, Hawking observă o slăbiciune a muşchilor, iar medicii îi diagnostichează o maladie cumplită: scleroză laterală amiotrofică. Îi mai dau doar doi ani de trăit. Boala, extrem de rară, duce treptat la paralizia întregului corp. Neştiind dacă va reuşi să-şi termine teza de doctorat, alunecă într-o depresie profundă.
Kitty Ferguson, biograf al lui Hawking: ”S-a încuiat în cameră şi a început să asculte operele lui Richard Wagner. A început să se vadă ca erou tragic, avea coşmaruri ciudate, în care murea pentru binele omenirii.”
Cea care reuşeşte să-l salveze din acest abis este Jane, prima lui soţie. Vor avea 3 copii.
Povestea lor de dragoste este, de altfel, şi subiectul filmului "The Theory of Everything", care i-a adus actorului din rolul principal, Eddie Redmayne, un premiu Oscar în 2015.
În timp, corpul lui se degradează ireversibil. În 1985, Hawking îşi pierde capacitatea de a vorbi, după o traheotomie. Se vede silit să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat, conceput special pentru el de un prieten. Dispozitivul poate fi controlat cu mişcări ale capului şi ale globilor oculari. Ulterior, îşi va articula gândurile cu ajutorul unui sintetizator de voce, la viteza de cincisprezece cuvinte pe minut. Aşa îşi va concepe faimoasele cărţi.
Stephen Hawking: ”Faptul că sunt conectat la aparate nu mi-a afectat stilul de viaţă. Am călătorit la Bruxelles, Isle of Man, Geneva, Canada, de două ori în California, şi sper să ajung în spaţiu cu nava lui Richard Branson, Virgin Galactica.”
Scapă pentru câteva momente, de constrângerile scaunului cu rotile, la bordul unei nave unde experimentează imponderabilitatea.
Born on the 300th anniversary of Galileo’s death, #StephenHawking died today, which is also the 139th posthumous birthday of Albert Einstien. 3 giants of #cosmology forever connected. How symbiotic. #Gravity is indeed deterministic. It’s also #PiDay. pic.twitter.com/OMN5Fzdvl2
— stormintk (@stormintk) 14 March 2018
Intelectul îi rămâne intact până la sfârşit, iar misiunea lui neştirbită: "înţelegerea completă a universului, de ce este, cum este şi de ce există".
În 1988 publică "Scurtă istorie a timpului", în care explică marelui public principiile cosmologiei, fenomenul Big Bang şi teoria corzilor.
O parte dintre teoriile lui Hawking sunt contestate în breaslă, dar nu încape îndoială că el a fost primul care a început să concilieze cele două mari teorii ce explică funcţionarea universului şi sunt aparent incompatibile, cea a relativităţii generale a lui Einstein şi mecanica cuantică.
Fizicianul nu-i uita nici pe copii: împreună cu fiica sa, Lucy, scrie o serie de cărţi prin care încearcă să explice pe înţelesul celor mici cum funcţionează sistemul solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.
Howking profita de orice ocazie pentru a populariza ştiinţă: apare în Star Trek şi The Simpsons.
Rămân controversate convingerile lui Hawking ca Universul poate fi explicat fără a fi necesară existenţa lui Dumnezeu şi că extratereştrii ne-ar vrea răul.
În ultimii ani, fizicianul era extrem de preocupat de soarta planetei:
”Trebuie să avem grijă de planetă. Dacă nu o facem, rasa umană nu va mai există peste o mie de ani. Au fost numeroase momente în trecut, când supravieţuirea ei a atârnat de un fir de aţă. Frecvenţa acestor momente va creşte, probabil, în viitor. Dar sunt un optimist. Dacă vom reuşi să evităm dezastrul, în următorii 200 de ani, specia noastră va fi în siguranţă şi se va răspândi în spaţiu..."
In loving memory of Stephen Hawking. It was an honor to have him on The #BigBangTheory. Thank you for inspiring us and the world. pic.twitter.com/9rWoYqIToy
— The Big Bang Theory (@bigbangtheory) 14 March 2018
His passing has left an intellectual vacuum in his wake. But it's not empty. Think of it as a kind of vacuum energy permeating the fabric of spacetime that defies measure. Stephen Hawking, RIP 1942-2018. pic.twitter.com/nAanMySqkt
— Neil deGrasse Tyson (@neiltyson) 14 March 2018
Etichete: a murit, om de știință, Stephen Hawking,
Dată publicare:
