Spionajul german avertizează că Rusia recrutează spioni pentru a compensa activitatea sutelor de diplomaţi expulzaţi

spioni rusia
Profimedia

Rusia a apelat din ce în ce mai mult la şantaj şi la stimulente financiare pentru a angaja germani care să spioneze pentru Moscova, după lovitura dată serviciilor sale de informaţii prin expulzarea de către Europa a aproximativ 600 de diplomaţi ruşi.

La această concluzie a ajuns serviciul de securitate internă al Germaniei, relatează Reuters.

Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) spune că serviciile de informaţii ruseşti cheltuiesc sume mari pentru a recruta agenţi în Germania, în ciuda eforturilor occidentale de a le limita operaţiunile de la invazia Moscovei în Ucraina.

"Rusia depune eforturi pentru a compensa reducerea de către guvernul german a numărului de agenţi ruşi în Germania", a declarat şeful BfV, Thomas Haldenwang, într-o conferinţă de presă.

Doi cetăţeni germani care au fost acuzaţi în luna august a anului trecut de înaltă trădare prin spionaj în favoarea Rusiei au fost plătiţi fiecare cu aproximativ 400.000 de euro pentru serviciile lor, a precizat BfV.

Citește și
spital
Trei persoane arestate după apariția a aproximativ 150 de cazuri suspecte de botulism, în Rusia
Jocuri de culise la Strasbourg: Iohannis reintră în cărți pentru o funcție importantă. Alternativa în cazul unui eșec la vot al Ursulei von der Leyen

"Onorariile agenţilor arată că serviciile Rusiei continuă să dispună de resurse financiare enorme cu care să îşi urmărească obiectivele de informaţii", punctează serviciul german.

Cei mai expuşi riscului de a fi vizaţi de serviciile de securitate ruseşti au fost germanii care locuiau în Rusia şi călătoreau în mod regulat în această ţară, inclusiv diplomaţii germani, care ar putea fi vulnerabili la încercările de şantaj. "De îndată ce deţin informaţii compromiţătoare despre ţintele lor, aceste servicii nu se sfiesc să folosească tehnici agresive de recrutare", arată BfV.

La începutul acestei luni, NATO şi-a reafirmat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la spionajul rusesc şi a cerut măsuri mai dure ca răspuns la ceea ce a spus că este o campanie de activităţi ostile, inclusiv acte de sabotaj şi atacuri cibernetice.

Invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, a fost o trezire bruscă pentru mulţi dintre cei care fac parte din sistemul de securitate al Germaniei, după ani de zile în care Berlinul a încercat să lege Moscova de ordinea juridică internaţională printr-o reţea de legături comerciale şi mai ales energetice.

Teoriile conspirației

O creştere recentă a sprijinului pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi pentru partidul autoritarist de stânga BSW a contribuit, de asemenea, la declanşarea unei reflecţii majore. Ambele partide se fac adesea ecoul propagandei Kremlinului cu privire la război, inclusiv în opoziţia lor faţă de furnizarea de arme Ucrainei pentru a se apăra.

Rusia a dovedit că are capacitate de a se adapta în găsirea unor modalităţi de a influenţa evenimentele din Germania chiar şi după ce canalele sale media au fost interzise şi 600 dintre diplomaţii săi staţionaţi în Europa au fost expulzaţi, a declarat BfV.

Unele dintre aceste eforturi de influenţare s-au mutat pe platforma socială Telegram, care este dificil de supravegheat, în timp ce spionii sunt acum integraţi în organizaţii internaţionale. Ofiţerii ruşi însărcinaţi să se ocupe de recrutarea de informatori călătoresc acum pentru a face acest lucru, nu mai sunt stabiliţi în Germania.

Grupurile de extremă-dreapta sunt, de asemenea, un public receptiv pentru operaţiunile de influenţă ruseşti. Printre acestea se numără adepţii teoriei conspiraţiei Reichsbuerger (Cetăţenii Reichului), dintre care unii sunt acum judecaţi pentru că au pus la cale o lovitură de stat împotriva ordinii democratice germane, un complot pentru care au căutat sprijinul Rusiei.

Printre noile conspiraţii care circulă în cercurile de extremă-dreapta, atrage atenţia BfV, se numără credinţa nefondată că războiul din Ucraina este menit să creeze un pustiu depopulat în estul ţării, în care ar putea fi relocată populaţia Israelului, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, fiind evreu, este prezentat în mod fals ca fiind unul dintre conspiratori.
 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO "Nu găsesc bikini potriviți". Cum arată sportiva care a fost desemnată "cea mai atrăgătoare voleibalistă"
FOTO "Nu găsesc bikini potriviți". Cum arată sportiva care a fost desemnată "cea mai atrăgătoare voleibalistă"
Citește și...
Ucraina continuă să lovească infrastructuri petroliere în Rusia, care menţine iniţiativa pe front
Ucraina continuă să lovească infrastructuri petroliere în Rusia, care menţine iniţiativa pe front

Ucraina continuă să lovească cu drone obiective în interiorul Rusiei.

Trei persoane arestate după apariția a aproximativ 150 de cazuri suspecte de botulism, în Rusia
Trei persoane arestate după apariția a aproximativ 150 de cazuri suspecte de botulism, în Rusia

Autorităţile ruse au arestat şi pus sub acuzare trei persoane după ce peste 120 de persoane din Moscova şi alte zeci din alte oraşe s-au îmbolnăvit din cauza unei posibile intoxicaţii alimentare.

Surpriză la Kiev. Ce cred ucrainenii despre Zelenski după ce mandatul său a fost prelungit fără alegeri
Surpriză la Kiev. Ce cred ucrainenii despre Zelenski după ce mandatul său a fost prelungit fără alegeri

Cei mai mulți dintre ucraineni continuă să-l considere pe Volodimir Zelenski preşedintele lor legitim, în pofida prelungirii mandatului său fără alegeri pe fondul invaziei declanşate de Rusia în februarie 2022, relatează luni DPA.

Recomandări
România „fierbe” în a 10-a zi de caniculă, iar aerul a devenit irespirabil. „Fierb cum fierbe oala pe aragaz”
România „fierbe” în a 10-a zi de caniculă, iar aerul a devenit irespirabil. „Fierb cum fierbe oala pe aragaz”

Este a 10-cea zi de caniculă și vârful acestui chin. Peste dogoarea soarelui s-a suprapus un val de umezeală adus de furtuni, iar aerul a devenit irespirabil.

Calcule complicate pentru președinția Comisiei Europene. Varianta Klaus Iohannis, ignorată total în capitalele europene
Calcule complicate pentru președinția Comisiei Europene. Varianta Klaus Iohannis, ignorată total în capitalele europene

Viitorul Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene atârnă de fiecare vot pe care îl va primi joi de la parlamentul nou ales.  

Tot mai mulți tineri vor la catedră, atrași de salariile care au crescut în ultimii ani dar și de programul mai lejer
Tot mai mulți tineri vor la catedră, atrași de salariile care au crescut în ultimii ani dar și de programul mai lejer

„Ca profesor, ai o slujbă stabilă, multe vacanțe, și chiar un salariu decent!” Asta spun candidații la examenul de titularizare, cu aproape 30% mai mulți ca în 2023.