Situația devine dificilă pentru soldații ucraineni. Zelenski a confirmat că pregătește o contraofensivă, în primăvară

×
Codul embed a fost copiat

Kremlinul pare să-și concentreze forțele pentru a captura orașul Bahmut înainte de 24 februarie, data la care se împlinește un an de la începutul invaziei.

Pe frontul de est sunt bombardamente intense, iar situația devine dificilă pentru soldații ucraineni. În discursul de miercuri noapte, preşedintele Zelenski a confirmat că pregătește o contraofensivă, în primăvară, prin care speră să zădărnicească planurile Rusiei.

Între timp, Bruxellesul a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, cel de-al zecelea, cu un impact estimat la 11 miliarde de euro.

Situația devine tot mai tensionată pentru trupele ucrainene din estul țării.

Ministerul rus al Apărării a declarat că ucrainenii s-au retras în fața atacurilor din regiunea Lugansk, dar nu a dat alte detalii. În plus, Kremlinul pare să-și concentreze forțele pentru a captura orașul Bahmut înainte de 24 februarie.

Citește și
nava nucleara, rusia, Pyotr Veliky
Rusia a început să desfășoare nave militare dotate cu arme nucleare în Marea Baltică, pentru prima oară în ultimii 30 de ani

Pe de altă parte, Institutul Internațional de Studii Strategice susține că armata Rusiei a pierdut aproape jumătate din flota de tancuri de când a început invazia in Ucraina.

NATO, sprijin deplin pentru Ucraina

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Trebuie să ne asigurăm că în această primăvară se va simţi cu adevărat că Ucraina se îndreaptă spre victorie. Acest lucru este valabil pentru pregătirea forţelor noastre de apărare, pentru furnizarea de arme pentru ţara noastră şi pentru iniţiativa noastră strategică în război”.

Într-un document clasificat, discutat, miercuri, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, sunt evocate măsurile necesare pentru ca Alianța Nord Atlantică să poată fi angajată simultan într-un conflict de mare intensitate, în temeiul solidarității dintre parteneri, dar și într-un alt potențial conflict, în afara spațiului NATO. Informația este difuzată de agenția Bloomberg, care citează surse apropiate discuțiilor.

Astfel, aliaților din NATO li se va cere să aloce bani pentru consolidarea capacităților necesare apărării comune, inclusiv echipamente grele și sisteme de apărăre antirachetă. Fiecărei țări membre NATO ar urma să i se traseze anumite sarcini în acest sens.

Pe de altă parte, responsabilii Alianței și-au reafirmat sprijinul neclintit față de Kiev.

Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: „Suntem deciși să-i sprijinim pe curajoșii apărători ucraineni cât timp va fi nevoie. De asemenea, suntem devotați angajamentului de a proteja fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Vreau să salut noile promisiuni de sprijin pentru Ucraina făcute de aliații din NATO, inclusiv mai multe echipamente grele și instructaj. Ucraina are acum ocazia de a schimba decisiv raportul de forțe pe front, iar timpul este vital pentru Kiev. Miniștrii NATO au discutat și despre mărirea capacității de producție a industriei militare, pentru a reface stocurile de arme și muniții”.

Noi sancțiuni pentru Rusia, dar și pentru Iran

Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, cu un impact estimat la 11 miliarde de euro. Este pentru a zecea oară când oficialii de la Bruxelles iau măsuri restrictive. Acestea vor intra în vigoare pe 24 februarie, când se împlinește un an de la invazia rusă.

Sancțiunile vizează în special bunurile industriale de care Moscova are nevoie pe front. Este vorba de electronice, vehicule specializate, piese de schimb pentru camioane sau pentru motoarele de avion, dar și produse din sectorul construcțiilor - macarale sau antene, de exemplu, care pot fi destinate forțelor armate.

Pentru prima dată, Uniunea Europeană îi va sancționa și pe iranienii care au furnizat drone Rusiei.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: „Statele Unite şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră, pe care l-au pregătit timp de mulţi ani, folosindu-se de extremiştii naţionalişti ucraineni”.

Pe de altă parte, un raport îngrijorător, realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale din Statele Unite, detaliază modul în care Kremlinul ține în detenție mii de copii ucraineni, în zeci de tabere din Rusia și din Crimeea. Scopul ar fi reeducare politică. Ambasada rusă la Washington a respins aceste afirmații.

Citește și...
Război în Ucraina. Rusia își concentrează forța maximă pentru a captura Bahmut înainte de 24 februarie
Război în Ucraina. Rusia își concentrează forța maximă pentru a captura Bahmut înainte de 24 februarie

Ucraina anunță că a reperat șase baloane rusești care se mișcau deasupra Kievului sub influența vântului. 5 au fost doborâte. Administrația militară a precizat că e posibil că baloanele să fi avut echipamente de recunoaștere.

Rusia a început să desfășoare nave militare dotate cu arme nucleare în Marea Baltică, pentru prima oară în ultimii 30 de ani
Rusia a început să desfășoare nave militare dotate cu arme nucleare în Marea Baltică, pentru prima oară în ultimii 30 de ani

Rusia a decis să folosească din nou nave cu armament nuclear. „Armele nucleare tactice reprezintă o amenințare deosebit de gravă”, se arată într-un raport al serviciilor de informații norvegiene.

Recomandări
Delir în presa rusă. Un analist militar „a băgat” deja România în război cu Rusia. Ce spune despre scopul Sea Shield 2023
Delir în presa rusă. Un analist militar „a băgat” deja România în război cu Rusia. Ce spune despre scopul Sea Shield 2023

Occidentul sprijină Ucraina nu doar prin furnizarea de arme și muniții, ci își consolidează prezența militară în apropierea granițelor Federației Ruse, este de părere expertul militar general-locotenent Iuri Netkachev.

Klaus Iohannis, despre intrarea României în Schengen:
Klaus Iohannis, despre intrarea României în Schengen: "E complicat! Austria se opune din motive electorale"

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, că decizia extinderii spațiului Schengen aparține Austriei, care se opune din motive electorale interne.

Franța, zguduită iarăși de proteste violente împotriva creșterii vârstei de pensionare. Mulțimea e furioasă pe Macron
Franța, zguduită iarăși de proteste violente împotriva creșterii vârstei de pensionare. Mulțimea e furioasă pe Macron

Proteste violente au avut loc și joi în Franța, în urma adoptării legii susținute de președintele Macron de creștere a vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani. Aeroporturi și gări au fost blocate de mulțimi furioase.