Şefii de stat şi de guverne din UE s-au reunit într-un summit virtual de urgenţă. Războiul Israel-Hamas în prim plan

62394994
Agerpres

Şefii de stat şi de guverne ai Uniunii Europene (UE), reuniţi prin videoconferinţă, au depus eforturi să afişeze o poziţie unită cu privire la Războiul dintre Israel şi Hamas, după multe zile de mesaje disonante la Bruxelles, relatează AFP.

Liderii europeni au respectat mai întăi un moment de reculegere, marţi seara, ”pentru toate victimele nevinovate” ucise de la începutul acestui război între Israel şi Hamas, dar şi pentru victimele atacurilor teroriste din Franţa şi Belgia.

Şefii de stat şi guverne din UE au reafirmat ”dreptul Israelului de a se apăra conform dreptului umanitar şi internţaional” împotriva ”atacurilor teroriste” ale Hamas şi se declară mobilizaţi ”să susţină în mod umanitar populaţiile cele mai vulnerabile”, a anunţat preşedintele Consiliului European Charles Michel.

”PERICOL MAJOR” AL UNEI EXTINDERI A CONFLICTULUI

Charles Michel şi-a exprimat ”emoţia” cu privire la lovirea unui spital în Fâşia Gaza şi a subliniat că ”un atac împotriva unei infrastructuri civile nu este conform dreptului internaţional”.

Hamasul a acuzat Israelul, iar armata israeliană a atribuit lovitura unui tir de rachetă al organizaţiei palestiniene Jihadul Islamic.

Charles Michel a subliniat într-o conferinţă de presă, după cele trei ore ale summitului de urgenţă, riscurile unei extinderi a conflictului, care ar reprezenta un ”pericol major” pentru întreaga lume, în timp ce Războul din Ucraina este în toi.

”Constat că, fără îndoială, există o ţară care beneficiază - cel puţin indirect - de această escaladare gravă a violenţei în această regiune a lumii. este Rusia”, a declarat Charles Michel.

Moscova încearcă ”să instrumentalizeze această situaţie pentru a alimenta o versiune împotriva UE”, a aciuzat el.

”Să nu cădem în această capcană”, a îndemnat el în urma reuniunii - a care premierul ungar Viktor Orban, care s-a întâlnit marţi cu preşedintele rus Vladimir Putin în China - nu a asistat.

CLARIFICAREA POZIŢIEI UE

Acest summit informal şi adoptarea duminică a unei ”Declaraţii comune” a Celor 27 vizează să clarifice poziţia UE în urma unei serii de critici cu privire la mesajul transmis de către preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen într-o recentă vizită în Israel.

Ursula von der Leyen a susţinut, în faţa premierului siraelian Benjamin Netanyahu, dreptul Israelului de a se spăra, însă fără să precizeze că acest răspuns este necesar să respecte dreptul umanitar internaţional.

”Nu există o contradicţie între a-şi exprima solidaritatea cu Israelul şi a acţiona pentru nevoile umanitare ale palestinienilor”, a declarat marţi preşedinta germană a CE în această conferinţă de presă, la care a participat prin videoconferinţă.

OXFAM

Comisia Europeană a creat o confuzie, săptămâna trecută, cu privire la ajutarea palestinienilor, al căror principal furnizaor de ajutor este UE.

Comisarul ungar Oliver Varhelyi a anunţat o suspendare a plăţilor, provocând un val de indignare în unele capitale.

Comisia revenit şi a corectat, anunţând o că este în curs o ”reexaminare de urgenţă” a ajutorului în vederea dezvoltării şi că ajutorul umanitar nu este vizat.

Ursula von der Leyen a anunţat după aceea o triplare a ajutorului financiar - la 75 de miliarde de euro.

În ”Declaraţia comună”, Cei 27 spun că sunt ”pregătiţi să continue să susţină civilii care au cea mai mare nevoie în Fâşia Gaza (...), veghind ca această asistenţă să nu fie folosită abuziv de către organizaţii teroriste”.

Ei îndeamnă Hamasul să elibereze toţi ostaticii, fără vreo condiţie prealabilă.

”Nu este momentul mesajelor contradictorii. Lucrul de care avem nevoie este un leadership moral decisiv, axat pe pace. Cu fiecare minut care trece, civilii plătesc un preţ şi mai mare”, a tras un semnal de alarmă Vittorio Infante de la ONG-ul Oxfam, care a fost nevoită să-şi suspende activitatea în Fâşia Gaza în urma ordinului de evacuare al Israelului.

Ajungerea la această ”Declaraţie comună” a statelor membre - care au sensibilităţi diferite cu privire la conflict - nu a fost uşoară, recunoaşte o sursă europeană.

Peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel de la începutul războiului - majoritatea civili, uciţi la 7 octombrie, ziua unui atac sângeros al Hamas, care a răpit 199 de persoane, potrivit Israelului.

Israelul a ucis în represalii, în Fâşia Gaza, aproximativ 3.000 de oameni - majoritatea civili, inclsuiv sute de copii, potrivit autorităţilor de la Gaza.

 
Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
O femeie din Polonia, fara permis, și-a lasat copilul singur în mașină. Cel mic a pornit motorul și a lovit-o

O femeie din Polonia, în vârstă de 30 de ani, a făcut un gest iresponsabil care s-ar fi putut tranforma într-o tragedie.

Oficial din Rusia: „Este o crimă şocantă. Israelul trebuie să prezinte dovezi că nu a lovit spitalul din Gaza”

Ministerul rus de Externe a considerat miercuri că lovitura asupra unui spital din Gaza ce a ucis sute de palestinieni este o „crimă şocantă.”

 

Israelul, despre masacrul de la spitalul Al Ahli: Dacă trăgeam noi, se forma un crater acolo, dar "pereții sunt intacți”

Daniel Hagari, un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), afirmă că armata israeliană a ajuns la concluzia că gruparea palestiniană Jihadul Islamic este responsabilă pentru explozia de la spitalul Al Ahli.

Recomandări
Planul pentru cel mai negru scenariu la Cernavodă. Autoritățile vor să aducă apă cu cisterna dacă Dunărea scade la un metru

Guvernul anunță noi măsuri pe Dunăre prin care să asigure în viitor suficientă apă pentru răcirea reactoarelor centralei de la Cernavodă.

Reacția lui Nicuşor Dan la dezvăluirile despre șeful SPP Lucian Pahonțu: „Nu e în această situaţie”

Nicuşor Dan respinge acuzaţiile prezentate în mass-media despre Lucian Pahonţu, menţionând că şeful SPP nu a participat la reprimarea manifestanţilor în timpul Revoluţiei din 1989 sau ulterior.

Cel mai în vârstă monarh din Europa, Regele Harald al Norvegiei, a decedat la vârsta de 89 de ani

Regele Harald al V-lea al Norvegiei, care a plecat în exil în Statele Unite încă din copilărie, în timpul ocupației naziste a țării sale natale, a murit la vârsta de 89 de ani.