Schimbare majoră la Kiev. Ucraina renunță la aderarea la NATO în schimbul garanțiilor de securitate occidentale
Ucraina a renunţat la ambiţia de a adera la NATO în schimbul unor garanţii de securitate din partea Occidentului, ca un compromis pentru a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat Volodimir Zelenski înaintea negocierilor de la Berlin.
Această mişcare marchează o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru a adera la NATO ca măsură de protecţie împotriva atacurilor ruseşti şi are această aspiraţie inclusă în Constituţia sa, notează Reuters. De asemenea, îndeplineşte unul dintre obiectivele de război ale Rusiei, dar Kievul a rămas până acum ferm în privinţa cedărilor teritoriale către Moscova, notează News.ro.
Duminică, Zelenski a declarat că garanţiile de securitate oferite de SUA, Europa şi alţi parteneri, în locul aderării la NATO, reprezintă un compromis din partea Ucrainei.
„Încă de la început, dorinţa Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanţii reale de securitate. Unii parteneri din SUA şi Europa nu au susţinut această direcţie”, a spus el răspunzând la întrebările presei într-o discuţie pe WhatsApp.
„Astfel, astăzi, garanţiile bilaterale de securitate între Ucraina şi SUA, garanţiile similare articolului 5 din partea SUA şi garanţiile de securitate din partea colegilor europeni, precum şi a altor ţări – Canada, Japonia – reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a explicat Zelenski.
„Şi este deja un compromis din partea noastră”, a precizat el, adăugând că garanţiile de securitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.
Liderul rus Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri ca Ucraina să renunţe oficial la ambiţiile sale de a adera la NATO şi să-şi retragă trupele din aproximativ de pe teritoriul a circa 10% din Donbas, care se află încă sub controlul Kievului. Moscova a mai declarat că Ucraina trebuie să fie o ţară neutră şi că niciun soldat NATO nu poate fi staţionat în Ucraina.
Vladimir Putin vrea oprirea extinderii NATO
Surse ruse au declarat la începutul acestui an că Putin doreşte un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu mai extinde NATO spre est – ceea ce înseamnă, pe scurt, excluderea oficială a Ucrainei, Georgiei, Moldovei şi a altor foste republici sovietice din rândul membrilor.
Zelenski a cerut anterior o pace „demnă” şi garanţii că Rusia nu va ataca din nou Ucraina, în timp ce se pregătea să se întâlnească cu emisarii SUA şi aliaţii europeni la Berlin pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump de a semna un acord de pace care susţinea iniţial cererile Moscovei, Zelenski a acuzat Rusia că prelungeşte războiul prin bombardamente mortale asupra oraşelor şi asupra reţelelor de energie electrică şi apă din Ucraina.
Deşi componenţa exactă a delegaţiilor la întâlnirile de duminică şi luni nu a fost făcută publică, un oficial american a declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, şi ginerele său, Jared Kushner, se deplasează în Germania pentru discuţii cu ucraineni şi europeni.
Alegerea de a-l trimite pe Witkoff, care a condus negocierile cu Ucraina şi Rusia pe tema propunerii de pace a SUA, pare să fie un semnal că Washingtonul vede o şansă de progres la aproape patru ani după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Zelenski a declarat că Ucraina, europenii şi SUA analizează un plan în 20 de puncte şi că speră că la finalul acestuia se va ajunge la un armistiţiu. El a precizat că Ucraina nu are discuţii directe cu Rusia.
Zelenski a mai spus că un armistiţiu de-a lungul liniilor actuale de front ar fi o opţiune echitabilă.
Negocieri la Berlin pentru pacea din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz îi găzduieşte luni pe Zelenski şi pe liderii europeni pentru un summit în capitala germană, cel mai recent dintr-o serie de manifestări publice de sprijin pentru liderul ucrainean din partea aliaţilor din întreaga Europă.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la perfecţionarea propunerilor SUA, care, într-un proiect dezvăluit luna trecută, solicitau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunţe la ambiţia de a adera la NATO şi să accepte limitarea forţelor sale armate.
Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei şi au încercat să consolideze finanţele Kievului prin utilizarea activelor îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Kievului.
Putin i-a primit pe Witkoff şi Kushner la Kremlin, la începutul lunii decembrie, o intâlnire pe care Kremlinul a calificat-o drept „constructivă”, deşi nu s-au înregistrat progrese majore.
Zelenski a declarat că sute de mii de oameni erau încă fără energie electrică după atacurile ruseşti asupra reţelelor de energie, încălzire şi alimentare cu apă din întreaga Ucraina, postând imagini cu clădiri în flăcări distruse.
„Rusia prelungeşte războiul şi încearcă să provoace cât mai mult rău posibil poporului nostru”, a arătat el.
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 a provocat deteriorarea relaţiilor cu Occidentul şi a determinat avertismente din partea NATO şi a liderilor europeni că Putin nu se va opri aici.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi într-un discurs la Berlin că NATO ar trebui să fie „pregătită pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii sau străbunicii noştri” şi a afirmat că „noi suntem următoarea ţintă a Rusiei”.
Kremlinul a respins în repetate rânduri astfel de afirmaţii.
„Pare a fi o declaraţie a unui reprezentant al unei generaţii care a reuşit să uite cum a fost de fapt al Doilea Război Mondial”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterului televiziunii de stat Pavel Zarubin.
„Ei nu înţeleg nimic şi, din păcate, domnul Rutte, făcând astfel de declaraţii iresponsabile, pur şi simplu nu înţelege despre ce vorbeşte”, a adăugat Peskov.
Un moment critic în negocierile de pace pentru Ucraina
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la perfecţionarea propunerilor SUA, care, într-un proiect dezvăluit luna trecută, solicitau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunţe la ambiţia de a adera la NATO şi să accepte limitarea forţelor sale armate.
Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei şi au încercat să consolideze finanţele Kievului prin utilizarea activelor îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Kievului.
Putin i-a primit pe Witkoff şi Kushner la o întâlnire la începutul lunii decembrie, pe care Kremlinul a calificat-o drept „constructivă”, deşi nu s-au înregistrat progrese majore.
Zelenski a declarat că sute de mii de oameni erau încă fără energie electrică după atacurile ruseşti asupra reţelelor de energie, încălzire şi alimentare cu apă din întreaga Ucraina, postând imagini cu clădiri în flăcări şi distruse.
„Rusia prelungeşte războiul şi încearcă să provoace cât mai mult rău posibil poporului nostru”, a spus el.
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 a provocat deteriorarea relaţiilor cu Occidentul şi a determinat avertismente din partea NATO şi a liderilor europeni că Putin nu se va opri aici.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi într-un discurs la Berlin că NATO ar trebui să fie „pregătită pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii sau străbunicii noştri” şi a afirmat că „noi suntem următoarea ţintă a Rusiei”.
Kremlinul a respins în repetate rânduri astfel de afirmaţii.
„Pare a fi o declaraţie a unui reprezentant al unei generaţii care a reuşit să uite cum a fost de fapt al Doilea Război Mondial”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterului televiziunii de stat Pavel Zarubin.
„Ei nu înţeleg nimic şi, din păcate, domnul Rutte, făcând astfel de declaraţii iresponsabile, pur şi simplu nu înţelege despre ce vorbeşte”, a adăugat Peskov.
