Pe 29 august, în cadrul unei întâlniri cu angajații și studenții unei universități din Moscova, Vladimir Putin a afirmat că orcile se hrănesc cu urși polari. „Asta este lanțul trofic”, a declarat președintele rus. „Copiii ar trebui să învețe despre asta, pentru a înțelege în ce fel de lume trăim și de ce desfășurăm «operațiunea militară specială»” – termenul folosit de Kremlin pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unei analize The Economist.
Afirmația era fantezistă: nu există niciun caz cunoscut în care o orcă să fi mâncat un urs polar. Însă ea oferă o perspectivă asupra viziunii prădătoare a lui Putin. În ultima perioadă, țările NATO sunt tot mai preocupate de direcția în care ar putea evolua gândirea liderului rus.
Armata rusă se află de ani de zile într-un impas, pierzând lunar zeci de mii de oameni uciși sau grav răniți. Războiul s-a transformat într-o confruntare devastatoare cu drone și rachete care, deși provoacă pagube uriașe Ucrainei, produce daune vizibile și Rusiei. Cu toate acestea, Putin nu dă niciun semn că ar intenționa să dea înapoi. Temerea este că ar putea încerca să iasă din ceea ce rușii numesc tupik – o fundătură – așa cum a mai făcut în trecut: găsind o nouă modalitate de a escalada conflictul.
Semnele îngrijorării Occidentului
Semnele anxietății Occidentului sunt tot mai vizibile. Pe 25 august, John Ratcliffe, directorul CIA, a zburat în mod neașteptat la Moscova. Relatările diferă în privința scopului vizitei: potrivit unora, acesta ar fi mers pentru a-l avertiza pe Putin să nu atace țări NATO, în timp ce alte surse susțin că i-ar fi prezentat o evaluare sumbră a perspectivelor Rusiei și ar fi încercat să-l convingă să negocieze.
Trei zile mai târziu, Finlanda a solicitat ajutorul Suediei, inclusiv avioane și nave militare, pentru monitorizarea frontierei cu Rusia și prevenirea unor eventuale incursiuni. Germania se pregătește să acuze oficial Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, pe 4 august, și este probabil să impună noi sancțiuni. Pe 20 august, România a anunțat că a distrus o dronă navală rusească ce a vizat o platformă de foraj din apele sale. Pe 25 august, Slovacia a dejucat un atac incendiar asupra unei fabrici de drone.
Între timp, Putin a pus capăt tăcerii sale îndelungate în legătură cu atacurile tot mai eficiente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și centrelor logistice din Rusia, inclusiv asupra unor depozite aparținând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia.
Într-un discurs susținut pe 22 august, Putin a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a promis „represalii asupra celor mai sensibile sectoare ale economiei voastre”. În aceeași zi, în cadrul unei reuniuni cu Rusia Unită, partidul politic al Kremlinului, el a respins orice idee privind încheierea războiului. „Operațiunea militară specială continuă”, a declarat Putin. „Vom merge doar înainte.”
Surse apropiate Kremlinului afirmă că, după câteva săptămâni de analiză pe timpul verii, Putin pare să fi ales calea escaladării. Un apropiat de lungă durată al liderului rus susține chiar că Putin ar fi putut interpreta vizita lui Ratcliffe drept un semn de slăbiciune din partea Statelor Unite.
Potrivit aceleiași surse, Putin a interpretat în același mod vizita la Moscova din noiembrie 2021 a lui Bill Burns, directorul CIA în timpul administrației Biden, care venise să-l avertizeze să nu invadeze Ucraina. Putin a mers mai departe, iar trei luni mai târziu Rusia a lansat invazia.
Nimeni nu poate ști ce se petrece în mintea lui Putin. Însă motivele sale pentru escaladarea războiului, la fel ca decizia de a invada Ucraina în primul rând, sunt de natură internă, mai scrie publicația. Obiectivul său principal a fost întotdeauna păstrarea propriei puteri și, în cele din urmă, a propriei vieți.
Putin, tot mai preocupat de nemulțumirea rușilor
Una dintre preocupările Kremlinului este dispariția consimțământului tacit al populației față de război. Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și retailerilor online, precum și restricțiile asupra internetului impuse de serviciile de securitate au spulberat aparența unei vieți normale.
Centrul Levada, un institut independent de sondare a opiniei publice, arată că 57% dintre ruși descriu situația din țară drept „tensionată”. Respondenții indică drept motive războiul, numărul victimelor, mobilizarea, atacurile cu drone și lipsa unei perspective asupra viitorului. Încrederea publicului în propaganda televizată este în scădere, iar tinerii publică pe rețelele sociale mesaje prin care cer încheierea războiului. Popularitatea lui Putin este, de asemenea, în declin.
Starea de spirit în rândul elitelor este și mai sumbră. Potrivit unui apropiat al Kremlinului, principala problemă nu este atât economia sau lipsa succeselor militare, cât timpul pierdut de Rusia prin război: indiferent de rezultat, aproape cinci ani reprezintă un eșec.
Un alt membru al elitei ruse afirmă că se conturează tot mai mult sentimentul că „țarul este gol”. Niciuna dintre problemele economice sau politice ale Rusiei nu reprezintă o amenințare fatală pentru Putin: acesta dispune de resurse economice și de aparatul represiv necesar pentru a continua. Însă percepția contează.
Putin își poate formula obiectivele în limbajul geopoliticii, însă, în realitate, este ghidat de logica criminală a regimului său: să nu arate niciodată slăbiciune. Sistemul rus are o toleranță ridicată față de violență, dar nu iartă eșecul.
Probabil că Putin crede că încheierea războiului fără atingerea măcar a obiectivului său minim – cucerirea întregului Donbas ucrainean – i-ar pune viața în pericol. „Mă vor spânzura”, le-ar fi spus la un moment dat unor apropiați, potrivit unei surse din interior.
Continuarea războiului în forma actuală nu reprezintă însă o soluție. „Scenariile bazate pe inerție sunt dezavantajoase pentru Kremlin”, afirmă un membru al elitei ruse. „Ele consumă pur și simplu resurse economice și risipesc capital politic.”
În lipsa progreselor diplomatice, Moscova vede tot mai puține alternative la intensificarea războiului pentru atingerea obiectivelor sale. Surse apropiate Kremlinului spun că așteptările pentru un progres real în negocieri sunt foarte scăzute, deși Rusia speră ca Witkoff și Kushner să vină cu propuneri noi. Kremlinul consideră că a făcut deja concesii în timpul războiului, iar acestea i-ar fi slăbit poziția; summitul de la Anchorage este văzut, la rândul său, ca un compromis care nu a produs rezultatele așteptate.
Între timp, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile aeriene reciproce. Kievul a vizat în special rafinării de petrol, provocând penurii de combustibil în mai multe zone din Rusia, dar și depozitele giganților comerțului online Wildberries și Ozon, provocând pagube de miliarde de dolari rețelelor logistice.
Cum ar putea arăta o escaladare
Rusia se pregătește să-și intensifice atacurile asupra Ucrainei, după ce a concluzionat că negocierile de pace au ajuns într-un punct mort, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg. Astfel, Moscova ia în calcul intensificarea atacurilor cu rachete balistice convenționale asupra Kievului, inclusiv în centrul capitalei, precum și asupra infrastructurii din alte orașe din țara vecină.
Rusia consideră tot mai mult atacurile ucrainene drept acțiuni ale statelor NATO, iar unii oficiali ruși nu exclud ca Vladimir Putin să recurgă, în ultimă instanță, la arme nucleare tactice. Cu toate acestea, nu există însă indicii că Moscova se pregătește în prezent să folosească arme nucleare, spune aceleași surse.
Rusia este probabil să intensifice războiul hibrid și acțiunile de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei și să vizeze rutele de aprovizionare dintre Europa și Ucraina. Serviciile occidentale de informații se tem că Rusia ar putea ataca fabricile din Europa care produc echipamente și muniții pentru efortul de război ucrainean. Ele consideră însă că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO.
În ceea ce privește războiul terestru, surse ruse afirmă că Putin este hotărât să trimită încă 300.000-400.000 de oameni pe front. Nu este nevoie de anunțarea unui nou val de mobilizare: ordinul inițial de mobilizare nu a fost niciodată suspendat.
Cel mai probabil, noi recruți vor fi aduși în armată prin presiuni exercitate de autoritățile regionale, pentru ca eventualele nemulțumiri politice să rămână localizate. Autoritățile testează deja noul sistem de recrutare în regiunea Penza, aflată la aproximativ 750 de kilometri sud-est de Moscova.
Putin ar putea, de asemenea, să intensifice represiunea împotriva așa-numiților „dușmani interni”, nu pentru că aceștia ar reprezenta o amenințare reală la adresa puterii sale, ci pentru că liderul rus simte nevoia să demonstreze forță.
Niciuna dintre aceste măsuri nu va rezolva problemele Rusiei. Este probabil doar să sporească suferința populației și să contribuie la instabilitate, atât în interiorul țării, cât și în afara ei.
