Planul guvernului german ar urma să includă măsuri directe împotriva unor entități rusești, în timp ce Uniunea Europeană avansează cu un nou pachet de sancțiuni punitive, pregătit în paralel la Bruxelles. Informațiile au fost furnizate pentru POLITICO și WELT AM SONNTAG de trei oficiali familiarizați cu situația, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta despre subiectul sensibil.

Anunțul este programat pentru începutul săptămânii viitoare, în contextul reuniunii miniștrilor de Externe ai UE, care va avea loc marți în Irlanda. Totuși, acesta ar putea fi făcut chiar mai devreme, în funcție de decizia lui Merz, au declarat doi dintre oficiali.

Unul dintre oficialii familiarizați cu situația a declarat că, în urma incidentului cu drona de la Leipzig, nu mai sunt suficiente măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin. Potrivit acestuia, sunt necesare măsuri mai dure, precum înăsprirea sancțiunilor sau chiar livrarea unor cantități suplimentare de arme către Ucraina. Cei trei oficiali au refuzat să ofere detalii despre măsurile exacte pe care Merz intenționează să le anunțe.

Nu este clar în ce măsură Berlinul intenționează să considere responsabili pentru tentativa de atac cu dronă anumiți actori ruși sau chiar guvernul de la Moscova. Germania se pregătește deja pentru o reacție dură, oficialii avertizând că Berlinul trebuie să fie pregătit pentru eventuale măsuri punitive din partea Rusiei.

Recomandări Video

Tensiunile dintre Berlin și Moscova ating un nou nivel

Decizia planificată vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari cu Rusia, în contextul unei serii de incidente produse pe teritoriul european și descrise de oficiali de rang înalt drept „război hibrid”.

Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova, unde a avertizat guvernul rus împotriva escaladării tensiunilor cu NATO.

Momentul anunțului așteptat al lui Merz este însă sensibil și din punct de vedere politic intern. Duminica viitoare vor avea loc alegeri în landul german Saxonia-Anhalt, urmate, două săptămâni mai târziu, de scrutinuri în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin.

În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscută pentru poziția sa favorabilă Rusiei, conduce în sondaje.

Merz anunțase deja marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe severe, fără să indice însă în mod explicit cine ar fi responsabil.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei: „Atacul cu dronă de la Leipzig, printre altele, arată că ne confruntăm și cu amenințări foarte reale. Guvernul federal îi va face pe autorii atacurilor hibride să plătească un preț. Vor plăti pentru asta.”

Întrebat de POLITICO despre planul Germaniei de a considera Rusia direct responsabilă, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că Berlinul nu face speculații înainte de finalizarea anchetei.

Purtător de cuvânt al guvernului german: „Cancelaria nu face speculații. Singurul lucru care contează este atribuirea oficială făcută de guvernul federal, la propria discreție și după evaluarea tuturor rezultatelor anchetei.”

„Zeitenwende 2.0”: Germania își înăsprește poziția față de Rusia

Tentativa de atac dejucată de pe aeroportul Leipzig/Halle a fost deja asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice.

Potrivit unui raport realizat de instituții de presă germane, drona, care fusese echipată cu explozibili, era destinată să lovească un avion cargo Antonov ucrainean, utilizat și pentru transportul de echipamente militare.

The Wall Street Journal a relatat că evaluările serviciilor de informații americane au asociat direct Rusia cu drona.

Există, de asemenea, asemănări cu o serie de atacuri de sabotaj asupra transporturilor aeriene de mărfuri din Europa, produse în 2024 și despre care serviciile de informații ruse sunt suspectate că le-ar fi organizat. Moscova a negat orice implicare.

Deocamdată, rămâne neclar ce informații noi au determinat Berlinul să atribuie direct Rusiei responsabilitatea. Standardul de dovezi necesar pentru o atribuire oficială este ridicat, iar în trecut autoritățile germane au evitat astfel de acuzații.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, declara la începutul acestei luni că este esențial să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică.

Alexander Dobrindt, ministrul german de Interne: „Esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică.”

Doi dintre oficiali au descris măsura care urmează să fie anunțată drept „Zeitenwende 2.0”, o referire la schimbarea istorică de politică în domeniul apărării anunțată de fostul cancelar Olaf Scholz ca reacție la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Un depozit secret de arme, descoperit lângă Berlin

La schimbarea de poziție a Germaniei a contribuit și descoperirea unui depozit de arme în apropiere de Berlin.

Într-o zonă împădurită de lângă lacul Müggelsee, agenți ai serviciului german de informații interne au descoperit un depozit subteran care conținea două arme semiautomate.

Cazul a fost făcut public în urma unei investigații realizate de consorțiul format din instituțiile media germane NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung, deși descoperirea avusese loc în luna octombrie a anului trecut.

Potrivit raportului, cele două arme erau depozitate în containere rezistente la intemperii și se aflau într-o stare aproape perfectă. Depozitul conținea, de asemenea, o cantitate neobișnuit de mare de muniție. Armele erau, potrivit informațiilor, pregătite pentru utilizare imediată.

Anchetatorii le-au făcut inutilizabile, le-au pus din nou în ascunzătoare și au supravegheat zona, însă nu au observat niciodată pe nimeni care să se deplaseze către acel loc.

Procurorul general federal al Germaniei investighează în prezent cazul, existând suspiciuni privind pregătirea unei fapte grave de violență care ar pune în pericol statul.

După ce cazul a devenit public, Dobrindt a vorbit despre o situație cu grad ridicat de risc și a sugerat că armele ar fi putut fi destinate unor atacuri în Berlin. El a evitat să stabilească o legătură directă cu Rusia, dar a declarat că implicarea unor puteri străine nu poate fi exclusă.

O serie de incidente suspecte în țările NATO

În ultimele săptămâni, în mai multe țări NATO au avut loc incidente legate de securitate.

În România, o dronă maritimă încărcată cu explozibili a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră și a fost neutralizată de forțele armate române. Președintele Nicușor Dan a acuzat explicit Rusia pentru acest incident.

Câteva zile mai târziu, poliția slovacă a dejucat un atac prin incendiere care viza o fabrică de drone. În Estonia, autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei după un atac prin incendiere asupra unui contractor din domeniul apărării.

Exploziile produse la fabrici de muniție din Italia și Bulgaria sunt, de asemenea, investigate, însă până acum nu există dovezi clare privind implicarea Rusiei în acte de sabotaj în aceste cazuri.

UE pregătește un nou val de sancțiuni împotriva Moscovei

Pe acest fond, la nivelul Uniunii Europene este pregătit un nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.

Acesta urmează să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, care va avea loc marți și miercuri la Wicklow, în Irlanda, potrivit a trei diplomați europeni care cunosc direct discuțiile și cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi deschis despre subiect.

Potrivit unuia dintre diplomați, în prezent sunt analizate 1.600 de propuneri de sancțiuni, dintre care 800 vizează persoane și 800 companii din Rusia. Se estimează că sancțiunile vor fi adoptate la jumătatea lunii octombrie.

Un alt diplomat a declarat că este din nou discutată utilizarea activelor bancare de stat rusești înghețate, deși acesta este un proces de durată și va necesita eforturi pentru a convinge Belgia, care s-a opus de mult timp acestei idei.

Cea mai mare parte a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE este deținută de Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Compania financiară belgiană este unul dintre cele mai importante depozitare centrale de titluri de valoare, iar guvernul lui Bart De Wever este preocupat de posibilitatea unor represalii din partea Rusiei.

Toți cei trei diplomați au vorbit despre o extindere semnificativă a sancțiunilor existente împotriva Rusiei.

Primul diplomat european: „Strategia este să folosim toate mijloacele disponibile. Implementăm toate regimurile de sancțiuni posibile.”