Aceștia sunt pregătiți pentru o confruntare potențial îndelungată cu SUA și hotărâți să prevină orice tulburări interne - se arată într-o analiză Associated Press.
Situația este departe de speranțele inițiale ale președintelui american Donald Trump de a răsturna Republica Islamică și de afirmațiile sale ulterioare potrivit cărora „schimbarea regimului” ar fi adus în prim-plan mai mulți oficiali dispuși la compromis.
Noii lideri iranieni nu manifestă prea multă încredere în vreun acord cu Trump - după ce au fost atacați de două ori în timp ce purtau discuții - și s-ar putea să se pregătească pentru un alt atac odată ce SUA își vor reface stocurile de rachete interceptoare. De asemenea, au amenințat că vor intensifica războiul, întrucât blocada americană continuă și planurile lui Trump privind noi sancțiuni amenință să sufoce economia Iranului, care se înrăutățește deja.
„Dacă (Trump) vrea să facă ceva, vom riposta într-un mod devastator”, a declarat weekendul trecut noul secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei. Într-o postare pe X, el a afirmat că „dacă războiul economic continuă, nici o picătură de petrol nu va fi exportată” din Golful Persic.
Iranul este hotărât să înăbușe orice tulburări interne
Numirea lui Rezaei a avut loc în cadrul unei serii recente de decrete emise de liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care au stabilit oficial noua conducere de vârf a Iranului, inclusiv posturile militare de vârf.
Tatăl lui Khamenei și o mare parte din eșaloanele superioare au fost uciși în atacurile lansate de SUA și Israel pe 28 februarie.
Poate cel mai elocvent a fost numirea noului șef al Basij, gruparea de voluntari a Gărzii Revoluționare, care a jucat un rol major în reprimarea protestelor naționale din ianuarie, când au fost uciși mii de oameni. Această funcție i-a revenit lui Hossein Taeb, un cleric de linie dură și șef de lungă durată al serviciilor de informații, care a condus una dintre primele acțiuni majore de reprimare a protestelor în 2009.
Numirea sa este văzută ca un semn că conducerea este hotărâtă să prevină orice noi tulburări, pe măsură ce nemulțumirea față de situația economică se extinde.
Khamenei, în vârstă de 56 de ani, nu a mai fost văzut în public și nici nu a mai apărut în înregistrări video sau audio de când atacurile israeliene l-au ucis pe tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, care fusese liderul suprem al Iranului timp de aproximativ 37 de ani. Se crede că Khamenei cel tânăr a fost rănit în urma atacurilor.
Absența sa din spațiul public ar putea reflecta atât măsurile stricte de securitate care îl înconjoară – având în vedere că se află probabil în vizorul Israelului –, cât și gravitatea rănilor sale.
Liderul suprem se înconjoară de aliați cu poziții radicale
Prin numirile anunțate pe 11 și 12 august, acesta s-a înconjurat de aliați personali, precum Rezaei și Taeb.
Aceștia constituie „o clică de ofițeri superiori mai în vârstă care au servit împreună în ultimele decenii”, a declarat Sascha Bruchmann, analist la biroul din Bahrain al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Rezaei, în vârstă de 71 de ani, a condus Garda Revoluționară, o formațiune paramilitară, în perioada de formare a acesteia, pe toată durata războiului cu Irakul din 1980-1988 și până în 1997. De mai multe ori, începând din 2009, s-a prezentat la alegerile prezidențiale ca candidat al liniei dure.
Generalul de brigadă Ahmad Vahidi, în vârstă de 68 de ani, a fost confirmat în funcția de șef al Gărzii, unde a îndeplinit funcția de comandant interimar de când predecesorul său a fost ucis împreună cu Khamenei senior. Au fost confirmați în funcțiile lor și comandantul interimar al forțelor navale ale Gărzii, generalul Ali Ozmaei, precum și șeful de stat major militar, generalul Ali Abdollahi.
Bruchmann, care a subliniat că Rezaei a fost comandantul lui Vahidi timp de mulți ani, a afirmat că accentul pare să fie pus pe asigurarea unității. „Pare a fi vorba de coeziune internă, adică persoanele din nucleul dur sunt atrase în cercul restrâns”, a spus el.
Ce spun analiștii din domeniul petrolier
Homayoun Falakshahi, principalul analist în domeniul petrolier al firmei globale de informații comerciale Kpler, a scris că numirile lui Rezaei și Vahidi indică „o influență sporită a oficialilor asociați cu o poziție mai dură”.
Cu toate acestea, escaladarea nu este inevitabilă, iar Iranului i-ar putea fi dificil să „escaladeze suficient pentru a restabili efectul de descurajare fără a declanșa represalii care să-l pună într-o situație și mai defavorabilă”, a afirmat el.
Acordul de încetare a focului încheiat în iunie s-a destrămat rapid pe fondul unor schimburi de lovituri militare. Iranul a cerut deblocarea unor active înghețate în valoare de miliarde, așa cum prevedea acordul, precum și autoritatea oficială asupra Strâmtorii Hormuz.
Președintele Masoud Pezeshkian este una dintre cele mai proeminente voci care încă pledează pentru o soluție negociată. Aliații săi susțin că Iranul riscă să-și depășească limitele dacă continuă războiul, în condițiile în care economia țării suferă.
„Ar fi mai bine să punem capăt războiului, având în vedere că astăzi ne bucurăm de putere și demnitate, că întreaga lume a aprobat victoria noastră și că Statele Unite sunt urâte”, a declarat Pezeshkian săptămâna trecută. El a apărat, de asemenea, acordul de încetare a focului din iunie împotriva acuzațiilor aduse de susținătorii liniei dure, care susțin că acesta a făcut prea multe concesii.
Spre deosebire de extremiștii care resping orice negocieri, Rezaei a lăsat deschisă posibilitatea unui acord — dacă SUA fac un pas înapoi. Luni, el i-a spus mediatorului pakistanez, generalul Asim Munir, că SUA ar trebui „să-și schimbe atitudinea și să ia măsuri concrete privind punerea în aplicare a condițiilor” acordului de încetare a focului.
Analistul politic Ahmad Zeidabadi, cu sediul la Teheran, a afirmat că există „diferențe serioase cu privire la viitorul țării”.
Extremiștii se opun normalizării relațiilor cu SUA deoarece „supraviețuirea lor depinde de existența conflictului și a ostilității”, a scris el în ziarul Hammihan, care îl susține pe Pezeshkian.
Pe fondul îngrijorărilor legate de tulburări, o personalitate puternică preia conducerea Basij
Până în prezent nu au existat semne de noi proteste, chiar dacă iranienilor le este din ce în ce mai greu să-și permită produsele de bază.
Numirea lui Taeb în funcția de șef al Basij este un semn că conducerea dorește să prevină orice potențiale tulburări „înainte chiar ca acestea să se manifeste”, a afirmat Bruchmann. „Este logic să se pună la conducerea forțelor care vor interveni pentru reprimare o persoană cu experiență în domeniul serviciilor de informații”, a adăugat el.
Taeb, un cleric în vârstă de 63 de ani, a condus Basij atunci când aceasta a jucat un rol-cheie în înăbușirea protestelor de masă care au izbucnit împotriva realegerii, în 2009, a președintelui Mahmoud Ahmadinejad. Zeci de persoane au fost ucise.
La scurt timp după aceea, Taeb a fost numit șef al aparatului de informații al Gărzii Revoluționare. El a condus agenția timp de aproape 13 ani, până când a fost demis în 2022, se pare în urma unei reorganizări declanșate de succesele spionajului israelian.
Basij gestionează o rețea națională de voluntari care asigură prezența pe străzi, în instituțiile guvernamentale și în centrele culturale, urmărind să garanteze loialitatea și puritatea ideologică față de teocrația iraniană.
În decretul de numire a lui Taeb, Khamenei i-a ordonat acestuia să consolideze prezența Basij în viața socială iraniană, să utilizeze noile tehnologii și să „promoveze Basij în întreaga lume împotriva aroganței sionist-americane” - sugerând că grupul ar putea începe să stabilească legături cu reprezentanții Iranului din străinătate.
Basij și-a intensificat prezența în timpul războiului, iar susținătorii liniei dure au organizat mitinguri nocturne în Teheran și în alte orașe, mobilizând sprijinul populației și intimidând pe orice potențiali disidenți. Nu este clar, în mod specific, cum va consolida Taeb rolul acestei forțe, dar într-un discurs recent el părea să sugereze o intensificare a controlului asupra societății.
El a avertizat că presiunea SUA asupra economiei are ca scop crearea de diviziuni în interiorul Iranului. „Dacă moscheea devine centrul cartierului, națiunea își va proteja unitatea, ceea ce va constitui un factor de descurajare mai puternic decât orice rachetă.”
