Rușii nu s-au limitat doar la a încălca spațiul aerian al Estoniei. Noua provocare a Moscovei cu avioanele sale de luptă
Rusia provoacă noi incidente la granița cu statele NATO. Trei aeronave de vânătoare rusești au încălcat, vineri, spațiul aerian al Estoniei. S-au întors la bază abia după ce au intervenit avioane de luptă italiene, finlandeze și suedeze.
Scenariul s-a repetat câteva ore mai târziu, deasupra unei platforme petroliere care aparține Poloniei. Ministerul Apărării de la Moscova susține că avioanele nu sunt ale Rusiei.
Primul incident a avut loc vineri dimineață, când trei avioane de vânătoare rusești MIG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra unei insule din nordul țării, și au rămas acolo aproape 12 minute.
Mai multe aeronave de luptă F-35 italiene, împreună cu aparate suedeze și finlandeze, au ajuns rapid în zonă și i-au escortat pe ruși în afara spațiului aerian estonian. Micul stat baltic a invocat Articolul 4 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice și a cerut consultări în cadrul NATO privind următorii pași.
Reporter: Ce părere aveți, în general?
Donald Trump: Ei bine, nu-mi place (situația). Nu-mi place. Nu-mi place când se întâmplă asta. Ar putea fi o mare problemă.
Câteva ore mai târziu, alte două avioane de vânătoare rusești au zburat deasupra unei platforme petroliere poloneze din Marea Nordului.
Oana Țoiu, ministrul de Externe al României: „Vom continua consultările și vom merge pe calea deja decisă după provocările din Polonia și România, care presupune consolidarea flancului estic și suplimentarea apărării aeriene în această zonă”.
De la începutul lunii septembrie, au fost înregistrate zece incidente legate de activitatea militară rusă în Europa de Est. Este vorba despre elicoptere și avioane care au intrat în spațiul aerian al NATO, dar și drone care au trecut de granițele Poloniei, Lituaniei și României. "E clar că Rusia ne testează limitele", a spus Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Kaja Kallas, reprezentantă UE pentru politică externă: „Trebuie să nu arătăm slăbiciune, pentru că slăbiciunea îi încurajează pe ruși să facă mai mult. Ei devin din ce în ce mai periculoși, nu doar pentru Ucraina, ci pentru toate țările din jurul Rusiei. Răspunsul nostru trebuie să fie o presiune crescută, astfel încât Rusia să fie motivată să caute pacea și să vină la masa negocierilor”.
Tot vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sunt vizate exporturile de gaz natural lichefiat, navele rusești din așa-numita flotă-fantomă, precum și companiile energetice Rosneft și Gazprom Neft, care vor fi supuse unei interdicții totale pe piețele europene.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Acum îi luăm în colimator pe cei care alimentează războiul Rusiei prin achiziționarea de petrol în pofida sancțiunilor. Ne concentrăm pe rafinării, comercianți de petrol și companii petrochimice din țări terțe, inclusiv China. În ultimii trei ani, veniturile Rusiei din petrol în Europa au scăzut cu peste 90%. Acum închidem definitiv acest capitol”.
Pachetul de sancțiuni trebuie aprobat de șefii de state și de guverne din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Anunțul a fost primit cu apreciere la Washington, unde senatorul republican Lindsey Graham, unul dintre aliații lui Donald Trump, a declarat că este momentul ca Statele Unite să urmeze exemplul european și să impună noi taxe și sancțiuni împotriva Chinei și Rusiei.
