Rușii ne amenință din nou. Bazele aeriene din România ar putea fi vizate de un atac nuclear

Dar unii occidentali se întreabă: chiar vorbeşte serios? - se arată într-o analiză Reuters în care este citat şi un fost consilier de la Kremlin care sugerează că bazele aeriene din România sau Polonia ar putea fi vizate, în anumite condiţii, de un atac rus cu armă nucleară tactică.

Putin a declarat, miercuri, că Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă va fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova va considera orice atac asupra sa susţinut de o putere nucleară drept un atac comun.

Decizia de a schimba doctrina nucleară oficială a Rusiei este răspunsul Kremlinului la dezbaterile din Statele Unite şi Marea Britanie cu privire la acordarea sau nu a permisiunii pentru Ucraina de a trage cu rachete convenţionale occidentale în Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost formulate ajustări la un document numit „Fundamentele politicii de stat în domeniul descurajării nucleare”. Întrebat de reporteri dacă modificările au fost un semnal pentru Occident, Peskov a spus: „Acest lucru ar trebui să fie considerat un semnal categoric”.

Citește și

Scandal în Ungaria. Consilierul lui Viktor Orban a umilit eroii maghiari și ucrainenii uciși în războiul cu Rusia

Hoțul român care a furat produse de 60.000 de lire sterline din mai multe magazine din UK

„Acesta este un semnal care avertizează aceste ţări cu privire la consecinţe dacă participă la un atac asupra ţării noastre prin diverse mijloace - şi nu neapărat nucleare”, a precizat Peskov.

Lumea, a mai spus purtătorul de cuvânt al lui Putin, este martora unei „confruntări fără precedent”, care, în opinia sa, a fost provocată de „implicarea directă a ţărilor occidentale, inclusiv a puterilor nucleare” în războiul din Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a comentat că Moscova încearcă să intimideze membrii alianţei. „Retorica nucleară a Rusiei este periculoasă şi nesăbuită”, a declarat Stoltenberg la o dezbatere a think tank-ului Council on Foreign Relations. „Urmărim îndeaproape ceea ce face Rusia”, a adăugat şeful demisionar al NATO.

Peskov a mai spus că o decizie privind publicarea sau nu a documentelor nucleare va fi luată la o dată ulterioară.

Actuala doctrină nucleară publicată a Rusiei, stabilită printr-un decret al lui Putin din 2020, spune că Rusia poate folosi arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac convenţional care ameninţă existenţa statului.

De a trasat Putin o „linie roşie” pentru Occident

Astfel, Vladimir Putin a trasat o „linie roşie” pentru Statele Unite şi aliaţii săi, semnalând că Moscova va lua în considerare să răspundă cu arme nucleare dacă permit Ucrainei să lovească adânc în interiorul Rusiei cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune.

Dar unii occidentali se întreabă: chiar vorbeşte serios?

Întrebarea este esenţială pentru cursul războiului.

Dacă Putin blufează, aşa cum cred Kievul şi unii dintre susţinătorii săi, atunci Occidentul s-ar putea simţi pregătit să îşi aprofundeze sprijinul militar pentru Kiev, indiferent de ameninţările Moscovei.

Dacă vorbeşte serios, există riscul - declarat în mod repetat de Moscova şi recunoscut de Washington - ca acest conflict să se transforme în cel de-al Treilea Război Mondial.

În ultimul dintr-o lungă serie de semnale de avertizare, Putin a extins miercuri lista scenariilor care ar putea duce la utilizarea de către Rusia a armelor nucleare. Ar putea face acest lucru, a spus el, ca răspuns la un atac convenţional transfrontalier major care implică avioane, rachete sau drone. O putere nucleară rivală care ar sprijini o ţară care atacă Rusia ar fi considerată parte la acel atac. Ambele criterii se aplică direct situaţiei care ar apărea dacă Occidentul ar permite Ucrainei să lovească adânc în interiorul teritoriului rus cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune, cum ar fi ATACMS din SUA şi Storm Shadows din Marea Britanie, o acţiune despre care Putin a spus că ar avea nevoie de sprijin occidental prin satelit şi pentru ţintire.

„A fost un mesaj foarte clar: 'Nu faceţi o greşeală - toate aceste lucruri pot însemna război nuclear'”, a declarat Nikolai Sokov, un fost diplomat sovietic.

Bahram Ghiassee, analist nuclear din Londra al think-tank-ului Henry Jackson Society, a legat momentul comentariilor lui Putin de lobby-ul Ucrainei pe lângă Occident pentru rachete cu rază lungă de acţiune şi de faptul că preşedintele Volodimir Zelenski urma să îşi prezinte argumentele preşedintelui american Joe Biden. „Putin spune: opriţi-vă chiar aici”, a spus Ghiassee.

Reacţia Kievului a fost promptă, şeful de cabinet al lui Zelenski acuzându-l pe Putin de „şantaj nuclear”.

„În opinia mea, aceasta este încă o cacealma şi o demonstraţie a slăbiciunii lui Putin. El nu va îndrăzni să folosească arme nucleare, deoarece acest lucru îl va face un paria total”, a declarat pe X Anton Geraşcenko, fost consilier al ministrului ucrainean de interne.

Blinken consideră că avertismentul lui Putin este iresponsabil

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că avertismentul lui Putin este iresponsabil şi prost sincronizat şi că nu este prima dată când acesta „agită sabia nucleară”.

Andreas Umland, analist la Institutul Suedez pentru Afaceri Internaţionale, l-a acuzat pe Putin de jocuri psihologice. „Aceasta este o operaţiune psihologică de PR a Kremlinului, fără prea multă substanţă. Este menită să sperie liderii şi alegătorii din ţările care susţin Ucraina”, a scris el.

Fabian Hoffmann, cercetător doctoral şi expert în apărare din Oslo, crede că aceste comentarii ale lui Putin nu pot fi ignorate, dar spune că este important să nu se reacţioneze exagerat. „Opţiunea nucleară rusă nu este iminentă”, a scris el pe X.

„Îngrijorarea este justificată doar atunci când Rusia semnalează pregătiri reale”, a adăugat acesta. Următorii paşi, arată Hoffmann, ar putea fi scoaterea focoaselor din depozite şi încărcarea acestora în vehicule de transport pentru o lovitură tactică, înainte de a intensifica pregătirile pentru utilizarea nucleară la scară largă prin pregătirea silozurilor şi punerea bombardierelor în stare de alertă - toate acestea putând fi detectate de agenţiile de informaţii americane.

Iar Mark Galeotti, expert în securitate rusă, a scris: „Vorbele zboară şi au impact politic, dar dovezile dorinţei reale de a utiliza arme nucleare sunt absente şi este ceva ce putem detecta dacă se întâmplă vreodată”.

Putin, mai explicit ca oricând

Cu toate acestea, Putin a fost mai explicit decât în trecut cu privire la circumstanţele care ar putea determina utilizarea armei nucleare.

Purtătorul său de cuvânt a afirmat, joi, că declaraţiile sale sunt un semnal pentru ţările occidentale că vor exista consecinţe grave dacă vor participa la atacuri asupra Rusiei.

În acelaşi timp, schimbările anunţate nu au fost la înălţimea a ceea ce au cerut unii comentatori mai radicali. Cel mai cunoscut dintre aceştia, Serghei Karaganov, a pledat pentru o lovitură nucleară limitată în Europa, care ar „trezi la realitate” inamicii Rusiei şi i-ar face să ia în serios descurajarea nucleară.

În termeni practici, modificările extind umbrela nucleară a Rusiei pentru a acoperi Belarusul vecin, un aliat apropiat. Acestea reduc, de asemenea, pragul pentru utilizarea nucleară, afirmând, de exemplu, că aceasta ar putea avea loc ca răspuns la o lovitură convenţională ce reprezintă o „ameninţare critică la adresa suveranităţii” statului rus. Anterior, doctrina nucleară vorbea despre o ameninţare la adresa „înseşi existenţei statului”.

Putin a făcut anunţul miercuri, într-o înregistrare video de patru minute, în care apare adresându-se celor nouă membri ai Consiliului rus de Securitate, care se reuneşte de două ori pe an pentru a discuta despre descurajarea nucleară. El a declarat că recurgerea la arma nucleară este o măsură extremă şi că Rusia a abordat întotdeauna problema în mod responsabil.

Miniştrii şi şefii serviciilor de informaţii au ascultat cu atenţie, uneori agitându-se sau amestecând hârtiile. Un participant - Aleksei Lihacev, şeful corporaţiei nucleare de stat Rosatom - lua notiţe detaliate.

Dar adevăraţii destinatari ai mesajului lui Putin erau la Kiev, Washington şi Londra.

România și Polonia ar putea fi vizate de armele nucleare tactice ale Rusiei

Evgheni Minchenko, un consultant politic rus, a declarat că esenţa doctrinei revizuite este un mesaj tranşant adresat Ucrainei şi Occidentului de a nu intensifica războiul şi mai mult în Rusia. „Dacă încercaţi să ne ucideţi cu mâinile împuternicitului vostru, vă vom ucide şi pe voi şi pe împuternicitul vostru”, a fost mesajul, susţine el.

Serghei Markov, fost consilier la Kremlin, a declarat că modificările aduse doctrinei nucleare deschid uşa Rusiei pentru utilizarea armelor nucleare tactice pe câmpul de luptă în anumite scenarii, în special împotriva Ucrainei „Pragul pentru utilizarea armelor nucleare a fost coborât. Acum va fi mai uşor pentru Rusia să folosească arme nucleare”, a declarat Markov pe blogul său oficial.

„Motivul pentru schimbarea doctrinei nucleare a fost ameninţarea cu o escaladare completă din partea Occidentului. Occidentul este sigur că Rusia nu va folosi arme nucleare tactice. Rusia spune acum că este pregătită să facă acest lucru”, a explicat Markov.

El a sugerat că Rusia ar putea folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei sau a bazelor aeriene din România sau Polonia, dacă avioanele de război ucrainene ar efectua ieşiri de acolo şi dacă Kievul - sprijinit de sateliţii americani sau britanici - ar folosi avioanele pentru a lovi chiar Moscova sau părţi din Rusia centrală.

„Lăsaţi-i să se gândească acum”

Igor Korotcenko, un analist militar care apare adesea la televiziunea de stat, a declarat că schimbările sunt necesare deoarece Occidentul a ignorat o serie de semnale de avertizare anterioare în privinţa unei escaladări suplimentare, inclusiv exerciţiile ruseşti din vară care au repetat utilizarea de arme nucleare tactice. „Vedem că adversarii occidentali nu mai respectă nicio 'linie roşie', crezând că orice acte de înarmare a Ucrainei şi loviturile asistate de Occident împotriva instalaţiilor din adâncul teritoriului rus nu vor fi întâmpinate cu o escaladare nucleară”, a declarat Korotcenko pentru cotidianul Izvestia.

Vladimir Avatkov, care face parte dintr-un organism oficial ce îi oferă sfaturi lui Putin cu privire la relaţiile internaţionale, a declarat că anunţarea modificărilor la doctrina nucleară permit Moscovei să devanseze orice decizie occidentală privitoare la rachetele pentru Ucraina. „Lăsaţi-i să se gândească acum”, a spus el pe Telegram. „Aceasta este o încercare nu doar de a-i avertiza, ci şi de a le reda frica pe care au pierdut-o complet. Şi poate chiar o anumită gândire strategică”, a completat Avatkov.

Modificările au fost entuziast salutate de naţionaliştii ruşi şi de bloggerii de război, unii dintre aceştia susţinând de mult timp utilizarea de către Moscova a armelor nucleare pentru a forţa capitularea Ucrainei, şi au condus la o discuţie despre ceea ce ar putea declanşa un răspuns nuclear.

Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei şi fost preşedinte al Federaţiei Ruse, a avertizat că declaraţiile lui Putin ar trebui să dea de gândit Ucrainei şi Occidentului. „Însăşi schimbarea condiţiilor de reglementare pentru utilizarea de către ţara noastră a componentelor nucleare poate răci fervoarea acelor adversari care nu şi-au pierdut încă simţul de autoconservare”, a spus el.

Occidentul, „ca un copil mic”

Sokov, fostul diplomat rus, a declarat că există un sentiment palpabil de frustrare la Moscova că Occidentul pare surd la numeroasele sale avertismente nucleare. El a spus că, atunci când Rusia a organizat trei runde de exerciţii în acest an pentru a simula pregătirile pentru lansarea de rachete nucleare tactice, au existat plângeri în mass-media şi în rândul experţilor că ţările occidentale nu acordau atenţie. „Aşa că acum au decis să întărească semnalul”, a comentat Sokov.

„Putin a decis că Occidentul este ca un copil mic şi trebuie să-i explici fiecare lucru mărunt, pentru că el pur şi simplu nu înţelege”, a spus fostul diplomat.

El s-a declarat însă îngrijorat de „discuţiile libere” din rândul politicienilor şi comentatorilor care susţin că Occidentul a depăşit o serie de linii roşii ruseşti fără a fi pedepsit - furnizând Ucrainei tancuri şi avioane de luptă F-16, de exemplu - şi că, prin urmare, avertismentele Moscovei pot fi ignorate. De fapt, a spus el, Occidentul încă nu a încălcat două linii roşii pe care Rusia le-a enunţat clar: trimiterea trupelor NATO să lupte în Ucraina şi a-i da Ucrainei permisiunea să tragă cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune în Rusia.

„Cum putem spune cum va reacţiona (Putin), dacă până acum nu s-a depăşit nicio linie roşie rusă?”, a spus el într-un interviu telefonic, argumentând că o astfel de abordare se bazează pe presupuneri, nu pe date.

„Sunt foarte îngrijorat de toate discuţiile libere, tocmai pentru că ne confruntăm cu o situaţie care ne este complet necunoscută. Dacă nu ţineţi cont de riscuri, este posibil să aveţi o surpriză foarte neplăcută”, i-a avertizat el pe occidentali.

Articol recomandat de sport.ro

Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4