Aproape 3,4 miliarde de dolari (286,4 miliarde de ruble) au fost retrase în primele două săptămâni ale lunii august, pe lângă cele 7,3 miliarde de dolari retrase în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari în iunie, potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei, scrie The Washington Post.
Suma totală a retragerilor din acest an ar putea fi aproape dublă față de cea înregistrată în primul an al invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, potrivit lui Taras Skvortsov, un director executiv al Sberbank, cea mai mare instituție financiară de retail din Rusia.
Retragerile provoacă probleme băncilor
Retragerile provoacă probleme de lichiditate, potrivit lui Skvortsov și unui fost înalt funcționar din domeniul finanțelor din Rusia, suprasolicitând un sector financiar deja afectat de creșterea nivelului creditelor neperformante, ca urmare a unui boom al creditării dirijat de guvern pentru a spori producția militară.
„Dronele zboară. Clădirile ard. Nervozitatea crește. Iar oamenii încep să-și dea seama, din experiența de zi cu zi, că trebuie să-și țină banii sub pernă și nu undeva în bănci, unde s-ar putea să nu-i mai recupereze niciodată. Pentru unele bănci, aceasta este într-adevăr o problemă. Nu se așteptau la asta și au investit toți banii în altă parte, iar totuși oamenii vin și retrag jumătate de trilion de ruble pe lună.”, a declarat fostul oficial din domeniul finanțelor, care, la fel ca și alții, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta subiecte sensibile.
Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a afirmat că aceste retrageri reflectă o teamă tot mai profundă în rândul populației ruse.
Retragerile depășesc nivelul din 2022
Suma totală sustrasă în acest an depășește deja cei 24,7 miliarde de dolari (2 trilioane de ruble) retrase în primul an după invazia din februarie 2022.
În primele două săptămâni ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au părăsit sistemul, iar băncile păreau să fie în pericol din cauza deponenților și a companiilor care stăteau la coadă pentru a-și goli conturile, până când guvernul a stopat exodul impunând controale stricte asupra capitalului și majorând brusc ratele dobânzilor.
Acum, marile întreprinderi încearcă, la rândul lor, să-și mute banii în afara sferei de influență a autorităților de reglementare ruse, pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la posibile confiscări de active. Acest lucru agravează și mai mult problemele, a afirmat fostul oficial.
Banii ies din Rusia
În total, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferați în afara Rusiei în al doilea trimestru al anului 2026, potrivit datelor Băncii Centrale.
Retragerile au subminat deja eforturile guvernului rus de a strânge fonduri pentru finanțarea războiului prin emisiunea de obligațiuni de stat.
Luna trecută, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să anuleze emisiunile de obligațiuni planificate, deși a devenit din ce în ce mai dependent de acestea ca mijloc de acoperire a unui deficit bugetar uriaș, pe fondul creșterii continue a cheltuielilor militare și al stagnării economiei.
Skvortsov a declarat pentru Radio RBK că problemele de lichiditate ale băncilor înseamnă că multe dintre acestea nu pot aloca fonduri pentru a cumpăra obligațiuni de stat.
„Dacă există un semn amenințător al unei extinderi imperiale excesive, acesta este cu siguranță unul dintre ele”, a afirmat Craig Kennedy, fost vicepreședinte al diviziei de investiții bancare la Bank of America Merrill Lynch, care este acum cercetător la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice al Universității Harvard.
„Marile puteri nu se confruntă cu eșecuri repetate în ceea ce privește obligațiunile de stat în plin război”, a spus Kennedy.
Ca urmare a ordinelor guvernamentale de a intensifica creditarea sectorului apărării, băncile rusești „par să aibă o expunere atât de mare față de debitori neviabili, încât nu sunt sigure cum va avea loc restructurarea, când va avea loc și cât din această pierdere vor trebui să suporte”, a adăugat Kennedy.
Kremlinul resimte presiunea financiară
Ca o dovadă a cât de sensibilă devine pentru Kremlin presiunea asupra finanțelor Rusiei, economistul-șef al VEB, una dintre cele mai mari bănci de stat din țară, Andrei Klepach, a fost demis din funcție în acest weekend, după ce a afirmat că Rusia nu poate câștiga un război de uzură împotriva Ucrainei atâta timp cât Kievul este susținut de Occident.
De când Ucraina a început să-și extindă campania cu drone împotriva instalațiilor petroliere rusești în această primăvară, eliminând peste 30% din capacitatea de rafinare a țării și provocând cea mai gravă criză a combustibilului de la căderea Uniunii Sovietice, anxietatea s-a intensificat.
În iunie, Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să limiteze o reducere preconizată a ratei dobânzii din cauza temerilor că majorările prețurilor la combustibil ar putea stimula inflația. Panica s-a răspândit pe piața obligațiunilor, determinând creșterea ratelor dobânzilor până la 17% pentru obligațiunile guvernamentale pe 10 ani și forțând Ministerul Finanțelor să amâne emisiunile viitoare.
Având în vedere că deficitul bugetar pentru perioada ianuarie-iulie se ridică deja la 6,46 trilioane de ruble (76,1 miliarde de dolari) — depășind cu mult prognoza de 3,8 trilioane de ruble pentru întregul an — cresc temerile că Kremlinul ar putea confisca veniturile marilor întreprinderi pentru a finanța războiul.
Deja mai multe companii deținute de miliardari ruși au fost vizate de guvern într-o campanie de naționalizare care, numai anul trecut, a dus la confiscarea unor active în valoare de 51,5 miliarde de dolari în favoarea statului, potrivit procurorilor ruși.
În iunie, statul rus a confiscat active în valoare de 7,6 miliarde de dolari (550 de miliarde de ruble) legate de Vadim Moshkovich, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, după ce miliardarul a fost reținut și acuzat de fraudă la scară largă.
Confiscările ating niveluri record
A fost cea mai mare confiscare de active din Rusia de la începutul invaziei pe scară largă. Printre cei care și-au pierdut activele în favoarea statului se numără Dmitri Kamenschik, care deținea anterior aeroportul Domodedovo din Moscova, și Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari mine de aur din țară.
Economia rusă s-a blocat în prima jumătate a anului 2026, creșterea produsului intern brut scăzând la 0,3%, comparativ cu 1,2% în prima jumătate a anului 2025.
Deocamdată, însă, războiul administrației Trump cu Iranul a determinat o nouă creștere a prețurilor petrolului și i-a oferit Kremlinului o ușurare parțială de la presiunile bugetare.
Veniturile statului rus din petrol și gaze au crescut cu 60% în iulie față de aceeași lună a anului precedent, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol, dar sunt încă cu 11% mai mici în perioada ianuarie-iulie față de aceeași perioadă a anului trecut.
Atacurile lovesc și companiile
Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești de petrol, precum și asupra rețelei extinse de depozite aparținând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, afectează, de asemenea, profiturile miliardarilor ruși.
Ucraina a lovit peste 20 de depozite ale companiei Wildberries de când a început să vizeze facilitățile acesteia pe 18 iulie, într-un val de atacuri care, potrivit estimărilor unor economiști, a distrus mărfuri în valoare de peste 6 miliarde de dolari și a provocat daune de peste 3 miliarde de dolari infrastructurii Wildberries.
O modalitate cheie de a scoate bani din Rusia, pe fondul restricțiilor guvernamentale tot mai severe privind transferurile mari de numerar în străinătate, implică deschiderea de conturi de brokeraj în țările vecine Kazahstan, Kyrgyzstan și Armenia, potrivit directorului de afaceri din Moscova și fostului oficial din domeniul finanțelor.
Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la costurile financiare tot mai mari ale războiului, mai mulți înalți oficiali au făcut intervenții publice rare în ultimele săptămâni.
