Clubul Fermierilor Români solicită ca aceste obiective să fie incluse în următoarea strategie economică pe termen lung a țării. Organizația cere ca agricultura și întregul lanț valoric agroalimentar să fie integrate explicit în planificarea pentru perioada 2028-2034, transmite Agerpres.
Poziția CFRO a fost formulată joi, în cadrul conferinței de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034, un document propus de Confederația Patronală Concordia. Manifestul, structurat ca un plan în 10 puncte, reprezintă apelul mediului de afaceri adresat Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății civile pentru un angajament ferm privind creșterea competitivității economiei naționale.
„Manifestul propune trecerea de la absorbţia de fonduri europene la construcţia de industrii competitive, într-un moment în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Documentul menţionează explicit agricultura, alături de industrie şi servicii, între priorităţile unui Pact Naţional pentru Competitivitate adoptat transpartinic, în dezvoltarea căruia mediul privat să se implice puternic", se arată într-un comunicat al organizației.
„Acționăm pompieristic"
Președintele Clubului, Alexander Degianski, a punctat în intervenția sa un specific fundamental al sectorului agricol: gradul ridicat de inerție instituțională, climatică și biologică. În aceste condiții, efectele politicilor publice devin vizibile abia după mai multe cicluri de producție. Degianski a criticat dur abordarea reactivă a statului român în materie de risc agricol. În loc să investească în prevenție, irigații și stocarea apei – după modele deja funcționale în Spania, Italia sau Israel –, România continuă să aloce anual sume considerabile pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă.
„Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual nu facem decât să acţionăm pompieristic. România alocă în fiecare an sume foarte mari compensării pierderilor de venit cauzate de secetă sau de alte fenomene naturale, în loc să aloce sumele necesare pentru a le preveni", a declarat Alexander Degianski.
Costuri triplate, prețuri înghețate
Presiunea asupra competitivității fermelor reprezintă un alt semnal de alarmă tras de președintele CFRO. Potrivit datelor prezentate, costurile cu salariile, inputurile și motorina au crescut cu aproximativ 300% față de anul 2007, în timp ce prețurile de vânzare ale cerealelor au avansat cu cel mult 15%. Absența capacităților interne de procesare face ca două treimi din cerealele României să plece la export, confirmând diagnosticul Manifestului privind exportul de materie primă cu valoare adăugată redusă.
Degianski a mai semnalat un dezechilibru structural: fermierii europeni sunt supuși unor standarde stricte în materie de legislație a muncii, protecția mediului și calitatea producției, dar sunt puși în competiție directă, prin acorduri comerciale, cu exploatații de sute de mii de hectare din Mercosur sau Ucraina, unde astfel de reglementări nu se aplică.
În paralel, ponderea agriculturii în bugetul european a cunoscut o erodare constantă: de la două treimi, la începutul anilor '70, aceasta se îndreaptă spre sub 20% în perspectiva următoarei Politici Agricole Comune. Președintele CFRO a criticat, de asemenea, încadrarea fermierilor drept amenințare la adresa biodiversității în forma actuală a Strategiei Naționale pentru Biodiversitate, subliniind că aceștia sunt, de fapt, garanții și protectorii biodiversității în mare parte a teritoriului țării.
„Nu avem predictibilitate, nu avem o bază şi o direcţie clar asumată transpartinic care să ducă agricultura unde îi este locul, şi anume să asigure siguranţa alimentară şi bunăstarea României şi a Europei. Orice ţară dezvoltată poate să se dezvolte cu burta plină, nu cu burta goală", a adăugat Alexander Degianski.
