În timp ce se discută despre încheierea războiului, Moscova transmite tot mai apăsat că-și dorește un nou aranjament de securitate pentru Europa, care să implice retragerea NATO la granițele din 1997, înainte ca România, de exemplu, să fie parte a alianței. Secretarul general al blocului transatlantic a precizat că doar membrii au drept de decizie, nu Kremlinul.

După vizita la Moscova, Jared Kushner și Steve Witkoff au avut o întrevedere cu Volodimir Zelenski, la Dublin.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „La următoarea întrevedere, europenii vor participa la negocieri, va fi vorba de o echipă de negociatori și vor primi cuvântul”.

Jared Kushner, trimis special al SUA: „Nu putem încheia un acord dacă europenii nu sunt la masa negocierilor. I-am transmis președintelui Putin că acest lucru e foarte important, iar președintele Zelenski a susținut acest lucru încă de la început”.

Steve Witkoff, trimis special al SUA: „Am planificat o nouă rundă de negocieri și noi toți vom munci din greu ca să obținem ce ne-am propus”.

Negociatorii lui Donald Trump au plecat optimiști de la Kremlin, după două ore și jumătate de discuții cu Vladimir Putin.

Fred Pleitgen, corespondent internațional principal al CNN: „Credeți că astăzi s-au făcut progrese reale?”

Steve Witkoff, trimisul special al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu: „Cred că s-au făcut progrese. Da”.

Fred Pleitgen, corespondent internațional principal al CNN: „Credeți că rușii sunt serioși în privința încheierii unui acord?”

Steve Witkoff, trimisul special al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu: „Oamenii nu credeau că vom relua formatul trilateral. L-am reluat. Am stabilit o nouă întâlnire... Exact asta dorește să vadă președintele Trump”.

Washingtonul și-ar fi propus să negocieze în paralel o nouă structură de securitate europeană și un acord de pace în Ucraina. Liderii din regiune au primit inițiativa cu reticență.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Nu mai există sprijin american pentru Ucraina. Dacă SUA se implică în mediere, bine, dar, în definitiv, noi (europenii) suntem cei care vom defini și decide securitatea viitoare a Europei”.

Ce vor, de fapt, rușii, și n-au ascuns-o niciodată, este ca NATO să se retragă din statele în care s-a extins după 1997, inclusiv România, țările baltice și scandinave.

Yuri Ushakov, consilier prezidențial rus pentru afaceri externe: „Președintele a reiterat viziunea noastră privind pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile. Între acestea, angajamentul de a nu desfășura în apropierea granițelor Rusiei sisteme de armament care reprezintă o amenințare pentru noi și revenirea la configurația forțelor Alianței existentă la momentul semnării Actului fondator NATO-Rusia (1997)”.

Mark Rutte, secretarul general al NATO: „Doar aliații decid asupra poziției NATO, asupra măsurilor pe care Alianța le poate lua și așa mai departe, nu Rusia”.

Potrivit unui diplomat de la Moscova, citat de Reuters, ca parte a unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, rușii ar dori să încheie, la nivel bilateral, acorduri de asistență reciprocă ori pacte de neagresiune cu actuale state membre NATO, după modelul celor convenite cu Belarus, Coreea de Nord sau Iran.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Președintele Trump propune să se ajungă la un acord privind instrumentele de asigurare a securității Europei în ansamblu”.

Vladimir Putin a exclus instituirea unor zone tampon demilitarizate între Rusia și Ucraina, așa cum și-ar dori Kievul, și a calificat drept inacceptabilă prezența unor forțe europene în Ucraina.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Noi considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Federației Ruse”.

Liderul de la Kremlin ar fi căzut de acord cu americanii pentru instituirea unui armistițiu umanitar în Kostiantînivka, pe modelul celui din Oleșki, deși Kievul neagă că localitatea de pe centura sa de fortărețe ar fi controlată de Moscova.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Au mai rămas acolo aproximativ 400-500 de civili. Din punctul meu de vedere, această localitate se află sub controlul forțelor ruse, noi vom asigura securitatea din partea noastră. Avem nevoie de cinci zile pentru a curăța de mine căile de acces către această localitate”.

Există însă temerea că Moscova plănuiește să folosească pauza în lupte pentru a aduce în zonă soldați, armament și tehnică militară, așa cum a procedat la Oleșki.