Această schimbare de strategie marchează o escaladare puternică în războiul hibrid al Moscovei, a subliniat, într-o conferinţă de presă pe tema securităţii interne, la Copenhaga, o analistă principală de la PET, Josefine Christensen.
"Ceea ce am observat în primăvară este multă planificare, dar foarte puţină trecere la fapte. La începutul verii am constat că erau mult mai numeroşi", a declarat ea.
Rusia a conchis că operaţiunile sale precedente, care vizau un evantai larg de ţinte, "nu au ca efect să descurajeze NATO să susţină Ucraina", a continuat ea.
Moscova păstrează controlul politic al acestor operaţiuni, dar dă dovadă de tot mai multă îndrăzneală în punerea lor în aplicare, a adăugat ea.
Rusia încearcă acum "să lovească ţinte care au un impact direct asupra liniei frontului. Asta înseamnă producţia de armament", subliniază ea.
DEZMINŢIRE
Moscova a dezminţit în mai multe rânduri orice implicare în operaţiuni de sabotaj sau de război hibrid.
Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins miercuri aceste acuzaţii.
Ea a acuzat autorităţile daneze de faptul că formulează acuzaţii nefondate împotriva Rusiei.
Josefine Christensen a citat o listă a Ministerului rus al Apărării cu presupuşi producători europeni de drone şi de piese de drone.
Moscova ameninţa în aprilie că aceste întreprinderi constituie potenţiale ţinte militare, fără să facă alte precizări.
Rusia recurge tot mai mult la executanţi puţin experimentaţi - persoane fără domiciliu stabil şi persoane dependente de droguri -, recrutate pe Telegram şi alte reţele de socializare.
Recrutarea începe, în general, cu misiuni simple, de exemplu operaţiuni de reperare sau fotografiere, după care trece la adevăratele operaţiuni de sabotaj, potrivit PET.
"Poate fi oricine caută pur şi simplu să câştige rapid bani", a declarat Josefine Christensen.
"Dacă prima persoană eşuează, ei trimit alta, până când reuşesc", a adăugat ea.
Spionajul militar danez avertiza săptămâna trecută că probabil Rusia îşi va intensifica atacurile hibride în Occident, în următoarele luni, după ce Germania a acuzat Moscova că se află la originea unei tentative de atac cu drone pe aeroportul din Leipzig, în august.
În septembrie 2025, înainte ca Danemarca să găzduiască un summit al Uniunii Europene (UE), drone au perturbat traficul aerian pe şase aeroporturi daneze, inclusiv la Copenhaga, cel mai frecventat în ţările nordice.
Premierul danez Mette Frederiksen denunţa atunci aceste perturbări drept un "atac hibrid" împotriva Danemarcei.
