Rusia accelerează producția de bombe planante. Ucraina se teme de o escaladare a atacurilor

62591472
Shutterstock

Rusia intenţionează să producă până la 120.000 de bombe ghidate ieftine şi devastatoare în acest an, a declarat un înalt oficial al serviciilor secrete ucrainene, inclusiv 500 de bombe dintr-o nouă versiune cu rază de acţiune mai mare.

Rusia a intensificat masiv producţia de arme de la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, fabricile de apărare funcţionând non-stop. Nu dezvăluie detalii despre producţia militară, care sunt clasificate ca secrete.

Ucraina avertizează asupra producției masive

Reuters nu a putut verifica obiectivul pentru 2025, dezvăluit într-un interviu de generalul-maior Vadim Skibitski, şeful adjunct al Serviciului de Informaţii al Apărării din Ucraina.

Acesta nu a precizat cum a obţinut cifra şi nici nu a furnizat date anterioare, dar aceasta ar indica o creştere semnificativă a producţiei de bombe planante, care utilizează aripi şi, uneori, motoare pentru a zbura zeci de kilometri până la ţintele lor.

Cifra de 120.000 include muniţii noi şi bombe existente modernizate pentru a plana.

Skibitski a spus că forţele ruse lansează între 200 şi 250 de bombe planante în fiecare zi. Luna trecută, media zilnică a fost de aproximativ 170, potrivit datelor Ministerului Apărării.

„Este posibil să le doborâm, dar cantitatea acestor bombe aeriene produse în Federaţia Rusă... este enormă. Aceasta este o ameninţare. O ameninţare care ne va obliga să răspundem în mod adecvat.”, a spus Skibitski.

Noile bombe extind aria țintelor ucrainene

Bombele, a căror rază de acţiune era estimată anterior la 90 km (56 mile), pot străpunge apărarea ucraineană fără a trimite avioane peste liniile frontului, unde ar fi doborâte.

Sunt mult mai ieftine decât rachetele, iar explozivul lor de câteva sute de kilograme poate distruge clădiri şi fortificaţii. Au bombardat oraşe de pe linia frontului, precum Harkov şi Herson.

Rusia lansează producţia în serie a unei noi bombe planante capabile să zboare până la 200 km (125 mile) de la punctul de lansare dintr-un avion de vânătoare, a spus Skibitsky, adăugând că intenţionează să producă aproximativ 500 până la sfârşitul acestui an.

Ucraina consideră, de asemenea, că Rusia lucrează la modificări astfel încât aceste bombe să poată zbura până la 400 km, permiţând Moscovei să vizeze şi mai multe oraşe ucrainene fără a folosi rachete, a spus el.

Atacurile cu bombe planante din octombrie asupra regiunilor Mikolaiv, Poltava şi Odesa, care se află la cel puţin zeci de kilometri de cele mai apropiate linii de front, au demonstrat deja raza de acţiune tot mai mare a acestei arme.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Rusia neagă că ar viza civilii, dar mii de persoane au fost ucise şi rănite în timpul invaziei. Moscova susţine că mişcările Kievului de a se alia cu Occidentul reprezintă o ameninţare pentru Rusia şi trebuie oprite.

Rusia și Coreea de Nord își intensifică parteneriatul militar

Skibitski a oferit, de asemenea, estimări privind producţia rusă de drone, care, potrivit lui, a permis ţării să vizeze mai eficient sistemul energetic al Ucrainei.

În 2025, Rusia va produce în total aproximativ 70.000 de drone cu rază lungă de acţiune, a spus el, inclusiv 30.000 de aparate Shahed, care sunt motorul atacurilor Rusiei.

„Au început cu 30 de drone pe lună, iar acum 30 pot zbura către o singură ţintă”, a spus el, aşteptându-se ca atacurile asupra infrastructurii de gaze şi energie să continue şi în timpul iernii.

„Cu siguranţă vor să ne distrugă. Acest lucru destabilizează situaţia internă”, a spus el. Skibitski a descris acest lucru ca fiind unul dintre instrumentele de presiune asupra Ucrainei pentru a o determina să adopte o poziţie mai conciliantă în eventualele negocieri de pace.

Moscova intensifică presiunea asupra Ucrainei

El a mai spus că, în cazul în care trupele ruse vor captura oraşul Pokrovsk, asediat în prezent de lupte de stradă, acestea vor avansa probabil spre graniţele regiunii Doneţk, obiectivul lor de lungă durată.

Livrarea a milioane de proiectile de artilerie din Coreea de Nord a ajutat Rusia să menţină ritmul de tragere pe câmpul de luptă în 2024, dar Skibitski a spus că numărul acestora s-a redus la mai puţin de jumătate în acest an, pe măsură ce stocurile Phenianului s-au epuizat.

El a menţionat o livrare totală de 6,5 milioane de proiectile de artilerie către Rusia din 2023 din Coreea de Nord, care a profitat de ocazia de a construi relaţii strânse cu Kremlinul după invazia Rusiei în Ucraina.

Phenianul reduce livrările de muniție

El a spus că nu au fost înregistrate livrări de proiectile din Coreea de Nord în septembrie, dar că unele au fost înregistrate în octombrie şi că aproximativ jumătate din proiectilele furnizate de Phenian erau atât de vechi încât trebuiau trimise la fabrici din Rusia pentru a fi îmbunătăţite.

Skibitski a adăugat că Coreea de Nord a lansat producţia în serie a unor drone mici, cu rază scurtă de acţiune, de tip First Person View (FPV), precum şi a unor drone mai mari, cu rază medie de acţiune, destinate atacurilor pe câmpul de luptă, pe teritoriul propriu, deşi nu a specificat amploarea acestora.

„Ei învaţă, studiază experienţa lor (din acest război) pentru a-şi extinde producţia pe teritoriul propriu”, a spus el.

Mii de soldaţi nord-coreeni au luptat anul trecut alături de forţele ruse în regiunea Kursk din Rusia, după o incursiune a Ucrainei, pentru a încerca să reducă presiunea asupra forţelor sale din alte părţi şi să creeze un avantaj în negocierile de pace.

Coreea de Nord a recunoscut implicarea sa în Ucraina, argumentând că rolul său contribuie la menţinerea păcii mondiale în faţa agresiunii Occidentului, dar nu a dat niciun detaliu şi nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la implicarea sa.

Articol recomandat de sport.ro
Chinezii au lansat mașina mai ieftină decât Dacia!
Chinezii au lansat mașina mai ieftină decât Dacia!
Citește și...
Marta Kos, optimistă că Republica Moldova poate încheia negocierile cu UE până în 2028: „Mai este mult de lucru”

Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, aflată joi la Chişinău, s-a arătat „optimistă” că Moldova va reuşi până în 2028 să finalizeze procesul de negocieri cu Bruxelles-ul pentru aderarea la blocul comunitar, dar a subliniat că „mai este mult de lucru”.

Tensiunile escaladează în Orientul Mijlociu: Hezbollah refuză acordul Israel-Liban și cere retragerea completă a Israelului

Liderul Hezbollah din Liban, Naim Qassem, a declarat joi că mişcarea proiraniană respinge cel mai recent acord de încetare a focului încheiat între Israel şi guvernul libanez, cerând retragerea completă a Israelului. 

Germania vrea să îi excludă din programul de azil temporar pe bărbaţii ucraineni cu vârste între 23 şi 60 de ani

 Germania sprijină o modificare propusă în legislaţia UE care i-ar exclude pe bărbaţii ucraineni de vârstă mobilizabilă din programul de azil temporar, a afirmat ministrul de interne Alexander Dobrindt.

Recomandări
Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de premier al României. Tomac: Sunt conștient de provocările actuale

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe liderul PMP, Eugen Tomac, în funcția de prim-ministru, la aproape o lună după căderea Guvernului Bolojan. 

Cine este Eugen Tomac, premierul desemnat de Nicușor Dan să conducă Guvernul României

Eugen Tomac, europrlamentar și lider PMP, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. 

Ce are de rezolvat urgent noul guvern, indiferent de componența lui. De la calmarea investitorilor, la datoriile către privat

După desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, viitorul Guvern se va confrunta cu o listă lungă de urgențe: jaloanele restante din PNRR, nemulțumirile bugetarilor, rectificarea bugetară și plata restanțelor către companii.