Reuters: Sfârşitul jocului pentru Israel? Niciun semn de plan postbelic pentru Gaza
Israelul promite să elimine Hamas într-un atac necruţător asupra Fâşiei Gaza, dar nu are în vedere un final de joc evident şi nici un plan clar de guvernare a enclavei palestiniene devastate, chiar dacă va triumfa pe câmpul de luptă.
Având numele de cod "Operaţiunea Săbiile de fier", campania militară din Gaza va fi de neegalat în ferocitatea sa şi nu se va compara cu nimic din ceea ce Israelul a desfăşurat în trecut în Gaza, au spus opt oficiali regionali şi occidentali care cunosc conflictul şi care au refuzat să fie numiţi din cauza caracterului sensibil al subiectului.
Israelul a chemat un număr record de 360.000 de rezervişti şi a bombardat neîntrerupt mica enclavă după atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie, care a ucis aproximativ 1.400 de persoane, majoritatea civili.
Strategie imediată, nu și postbelică
Strategia israeliană imediată, au declarat trei oficiali regionali familiarizaţi cu discuţiile dintre SUA şi liderii din Orientul Mijlociu, este de a distruge infrastructura din Gaza, chiar şi cu preţul unor pierderi civile ridicate, de a împinge populaţia enclavei spre graniţa egipteană şi de a ataca Hamas prin aruncarea în aer a labirintului de tuneluri subterane pe care gruparea le-a construit pentru a-şi desfăşura operaţiunile.
Totuşi, oficialii israelieni au declarat că nu au o idee clară despre cum ar putea arăta un viitor postbelic.
Unii dintre consilierii preşedintelui american Joe Biden sunt îngrijoraţi de faptul că, deşi Israelul ar putea elabora un plan eficient pentru a provoca daune de durată Hamas, nu a formulat încă o strategie de ieşire, a declarat o sursă de la Washington, familiarizată cu această chestiune.
Deplasările efectuate în Israel de secretarul de stat Antony Blinken şi de secretarul apărării Lloyd Austin săptămâna trecută au subliniat necesitatea de a se concentra asupra planului postbelic pentru Gaza, a adăugat sursa.
Oficialii arabi sunt, de asemenea, alarmaţi de faptul că Israelul nu a stabilit un plan clar pentru viitorul enclavei, condusă de Hamas din 2006 şi în care locuiesc 2,3 milioane de persoane.
"Israelul nu are un final de joc pentru Gaza. Strategia lor este să arunce mii de bombe, să distrugă totul şi să intre, dar apoi ce se întâmplă? Nu au nicio strategie de ieşire pentru ziua următoare", a declarat o sursă de securitate regională.
Ce va urma?
O invazie israeliană nu a început încă, dar autorităţile din Gaza spun că 3.500 de palestinieni au fost deja ucişi de bombardamentele aeriene, dintre care aproximativ o treime sunt copii - un număr mai mare de morţi decât în orice conflict anterior dintre Hamas şi Israel.
Preşedintele american Joe Biden, aflat miercuri într-o vizită în Israel, le-a spus israelienilor că trebuie să se facă dreptate după atacul Hamas, dar a avertizat că, după atacurile de la 11 septembrie 2001 la New York, SUA au făcut greşeli. "Marea majoritate a palestinienilor nu sunt Hamas", a spus el. "Hamas nu reprezintă poporul palestinian", a insistat Biden.
Aaron David Miller, expert în Orientul Mijlociu la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că vizita lui Biden i-ar fi oferit şansa de a-l presa pe liderul israelian Benjamin Netanyahu să se gândească la chestiuni precum utilizarea proporţională a forţei şi planurile pe termen lung pentru Gaza înainte de orice invazie. Oficialii israelieni, inclusiv Netanyahu, au declarat că vor nimici Hamas ca răzbunare pentru atacul din 7 octombrie, cel mai sângeros din istoria de 75 de ani a Israelului.
Ceea ce va urma este, însă, mai puţin definit.
Greu de ucis în „metroul” Hamasului
"Bineînţeles că ne gândim şi ne ocupăm de acest lucru, iar asta implică evaluări şi include Consiliul de Securitate Naţională, armata şi alţii cu privire la situaţia finală", a declarat marţi reporterilor directorul Consiliului pentru Securitate Naţională israelian, Tzachi Hanegbi. "Nu ştim cu certitudine care va fi aceasta", a recunoscut el. "Dar ceea ce ştim este ceea ce nu va fi", a adăugat el, referindu-se la obiectivul declarat al Israelului de a eradica Hamas.
Însă acest lucru ar putea fi mai uşor de spus decât de făcut.
"Este un oraş subteran de tuneluri care face ca tunelurile Vietcong să pară o joacă de copii", a declarat o sursă regională, referindu-se la forţa de gherilă comunistă care a sfidat trupele americane în Vietnam. "Nu vor pune capăt Hamas-ului cu tancuri şi putere de foc", a subliniat sursa.
Doi experţi militari regionali au declarat pentru Reuters că aripa armată a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, s-a mobilizat pentru o invazie, instalând mine antitanc şi dispozitive explozive capcană pentru a prinde trupele israeliene în ambuscadă.
Un scenariu mai probabil
Viitoarea ofensivă a Israelului va fi mult mai amplă decât operaţiunile anterioare din Gaza, pe care oficialii israelieni le numeau anterior "cosirea ierbii", degradând capacităţile militare ale Hamas, dar nu eliminându-le.
Israelul a purtat trei conflicte anterioare cu Hamas, în 2008-2009, 2012 şi 2014, şi a lansat invazii terestre limitate în timpul a două dintre aceste campanii, dar, spre deosebire de prezent, liderii israelieni nu au jurat niciodată să distrugă Hamas o dată pentru totdeauna.
În acele trei confruntări, au murit puţin sub 4.000 de palestinieni şi mai puţin de 100 de israelieni.
Totuşi, la Washington există mai puţin optimism cu privire la faptul că Israelul va putea distruge complet Hamas, iar oficialii americani văd puţine şanse ca Israelul să vrea să păstreze vreun teritoriu din Gaza sau să îl reocupe, a declarat sursa americană.
Un scenariu mai probabil, a spus persoana respectivă, ar fi ca forţele israeliene să ucidă sau să captureze cât mai mulţi membri Hamas, să arunce în aer tunelurile şi atelierele de rachete, apoi, după ce numărul victimelor israeliene creşte, să caute o modalitate de a declara victoria şi de a pleca.
Nori de război
Teama din întreaga regiune este că războiul va exploda dincolo de limitele Fâşiei Gaza, Hezbollahul din Liban şi Iranul, susţinătorul său, deschizând noi fronturi majore în sprijinul Hamas.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a avertizat cu privire la o posibilă acţiune "preventivă" împotriva Israelului, dacă acesta îşi va desfăşura invazia în Gaza. El a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că Iranul nu va privi de pe margine dacă SUA nu reuşesc să ţină în frâu Israelul.
Liderii arabi i-au spus lui Blinken, care a străbătut regiunea săptămâna trecută, că, deşi condamnă atacul Hamas asupra Israelului, se opun pedepsirii colective a palestinienilor obişnuiţi, de care se tem că vor declanşa tulburări regionale. Furia populară se va amplifica în întreaga regiune atunci când numărul de victime va creşte, au avertizat ei.
Washingtonul a trimis două portavioane în estul Mediteranei şi este îngrijorat că Hezbollah s-ar putea alătura conflictului la graniţa de nord a Israelului. Cu toate acestea, nu a existat niciun semn că armata americană ar trece atunci de la o poziţie de descurajare la o implicare directă.
Un viitor greu de conturat pentru Gaza
Sursele regionale au declarat că Washingtonul propune să revigoreze Autoritatea Palestiniană (AP), care a pierdut controlul asupra Fâşiei Gaza în favoarea Hamas în 2007, deşi există mari îndoieli că AP sau orice altă autoritate ar fi capabilă să guverneze enclava de coastă în cazul în care Hamas ar fi alungată.
Miller, fost negociator american pentru Orientul Mijlociu, şi-a exprimat scepticismuş profund cu privire la potenţialul de a stabili un guvern post-Hamas care să conducă Gaza.
"Aş putea să vă descriu o imagine mai potrivită pentru o galaxie foarte, foarte îndepărtată, şi nu pentru planeta Pământ dacă e vorba despre cum aţi putea combina ONU, Autoritatea Palestiniană, saudiţii, egiptenii, conduşi de SUA şi de europeni, pentru a transforma Gaza dintr-o închisoare în aer liber în ceva mult mai bun", a spus el.
Pesimism
Între timp, apelurile pentru crearea unor coridoare umanitare în Gaza şi a unor rute de evacuare pentru civilii palestinieni au atras o reacţie puternică din partea vecinilor arabi. Aceştia se tem că o invazie israeliană va declanşa un nou val permanent de refugiaţi în masă, o reluare a războiului de independenţă israelian din 1948 şi a războiului arabo-israelian din 1967. Milioane de palestinieni care au fost forţaţi să fugă atunci au rămas blocaţi ca refugiaţi în ţările care i-au găzduit.
Ierusalimul de Est, capturat de Israel în războiul din 1967 şi apoi anexat, şi extinderea coloniilor israeliene pe teritoriul ocupat se află în centrul conflictului cu palestinienii. Netanyahu a îmbrăţişat în mod deschis extrema dreaptă religioasă şi radicală, promiţând să anexeze mai multe terenuri care să fie colonizate de evrei.
Sute de palestinieni au murit în Cisiordania de la începutul anului în confruntări repetate cu soldaţii şi coloniştii israelieni şi există o îngrijorare generalizată că violenţele ar putea cuprinde teritoriul, în timp ce Gaza, aflată în apropiere, arde.
"Oricare ar fi cel mai rău scenariu pe care îl aveţi, va fi şi mai rău", a declarat o a doua sursă regională referindu-se la posibilitatea extinderii conflictului dincolo de Gaza.
