Acestea se confruntă cu majorarea costurilor de împrumut, inflaţia, conflictele geopolitice şi incertitudinile legate de dezvoltarea inteligenţei artificiale, transmite Reuters, preluată de news.ro.
În ciuda dificultăţilor tot mai accentuate, recomandările celor două instituţii au rămas, în mare parte, neschimbate: reducerea deficitelor bugetare, accelerarea reformelor economice şi atragerea investiţiilor private. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a atras atenţia asupra faptului că economiile avansate înregistrează cele mai mari dezechilibre bugetare, în timp ce ţările în curs de dezvoltare suportă consecinţele creşterii randamentelor obligaţiunilor şi ale costurilor de finanţare. Potrivit acesteia, plăţile pentru serviciul datoriei în economiile în curs de dezvoltare s-au dublat faţă de nivelurile de acum un deceniu, ajungând în medie la 14% din veniturile guvernamentale, ceea ce limitează fondurile disponibile pentru educaţie, sănătate şi alte servicii esenţiale.
„Ne aflăm într-o situaţie în care avem mult mai multe întrebări decât răspunsuri. Îi avertizez pe toţi să nu se lase păcăliţi de cei care pretind că au răspunsurile. Vă induc în eroare”, a declarat Georgieva, făcând referire în special la provocările generate de inteligenţa artificială.
Josh Lipsky, vicepreşedinte pentru economie internaţională în cadrul Atlantic Council, a apreciat că reuniunile au ratat ocazia de a oferi orientări şi mecanisme concrete de sprijin, în condiţiile în care economiile dezvoltate se confruntă la rândul lor cu riscuri fiscale şi acordă o prioritate tot mai scăzută ajutorului pentru dezvoltare. În aceeaşi notă, fostul ministru columbian de Finanţe, Mauricio Cardenas, a declarat că mulţi responsabili de politici economice au plecat de la reuniuni cu sentimentul că ar putea urma o criză majoră, dar fără un plan clar de acţiune.
Tensiunile geopolitice au complicat semnificativ desfăşurarea discuţiilor. Aproape jumătate dintre participanţii la o reuniune a comitetului director al FMI au părăsit sala în timpul intervenţiei ministrului rus de Finanţe, iar atacurile rebelilor Houthi asupra aeroportului din Riad au întârziat sosirea ministrului saudit de Finanţe, Mohammed Al-Jadaan.
Economistul-şef adjunct al Băncii Mondiale, Ayhan Kose, a menţionat că economia globală a rezistat mai bine decât se anticipa şocului energetic provocat de războiul americano-israelian împotriva Iranului, evitând recesiunea mondială, însă perspectivele de creştere s-au deteriorat. În economiile în curs de dezvoltare, ritmul de creştere a încetinit la aproximativ 3,6%, de la 4,4%, în timp ce jumătate dintre economiile avansate au înregistrat deja o reducere a ritmului de expansiune.
„Rezistenţa de astăzi nu garantează rezistenţa de mâine. Oamenii se întreabă care va fi următorul şoc, pentru că la fiecare şase luni, dacă nu chiar la trei luni, apare unul nou”, a avertizat Kose.
Banca Mondială intenţionează să continue mobilizarea capitalului privat şi pregătirea economiilor emergente pentru transformările generate de inteligenţa artificială, însă reducerea ajutorului internaţional pentru dezvoltare şi dificultăţile de atragere a investiţiilor străine rămân obstacole majore.
