Reding: E nevoie de noi mecanisme de aparare a statului de drept, dupa crize precum cea din Romania

"Uniunea este o constructie unica si nu este tinuta impreuna de o forta, de o armata comuna sau de o forta de politie comuna, ci doar de forta statului de drept - «o Comunitate bazata pe statul de drept» - unde toate statele membre trebuie sa fie ingrijorate daca exista deficiente in ceea ce priveste independenta, eficienta sau calitatea sistemului de justitie in alt stat membru", a precizat comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding, la Centre for European Policy Studies din Bruxelles, in cadrul unui discurs despre UE si statul de drept.

Oficialul european a mai precizat ca, pe langa criza economica si financiara, UE s-a confruntat, in mai multe situatii, cu o criza "a statului de drept", una dintre ele fiind cea din Romania, din vara anului 2012. "Putini acorda atentie statului de drept in vremuri normale, cand totul functioneaza bine.

Testul privind statul de drept vine intotdeauna in vremuri de criza. De aceea este, probabil, de inteles ca in paralel cu criza economica si financiara pe care a trait-o UE si statele membre incepand cu 2009, ne-am confruntat in mai multe ocazii cu o adevarata criza «a statului de drept»", a declarat Reding.

In opinia sa, nu a fost vorba de "incidente marunte si izolate sau nereguli, asa cum se intampla, din cand in cand, in statele noastre membre sau in intreaga lume, ci chestiuni care imediat au capatat o dimensiune sistemica si au dezvaluit problemele sistemice ale statului de drept".

Citește și

Tinerii PNL i-au facut cadou comisarului Reding, la Bruxelles, o statueta cu zeita justitiei

Apropiați ai lui Donald Trump sunt de acord ca „Ucraina să ajungă sub controlul Kremlinului”, dacă Putin îndeplinește o condiție

Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: "criza romilor din Franta, din vara lui 2010, cand drepturile oamenilor apartinand unei importante minoritati au fost puse in pericol, criza ungara de la sfarsitul lui 2011, cand am fost ingrijorati in special de independenta justitiei, si criza statului de drept din Romania, din vara lui 2012, cand nerespectarea unor decizii ale Curtii Constitutionale a amenintat sa submineze statul de drept".

"In toate aceste cazuri, avocati si judecatori, organizatii non-guvernamentale, ministri de Externe, organizatii internationale, dar si Parlamentul European s-au indreptat spre Comisia Europeana, asteptand de la noi o cale de iesire din criza", a mai spus comisarul pentru Justitie. In cazul Romaniei, "interventia Comisiei a ajutat la restabilirea autoritatii Curtii Constitutionale si a pus capat conflictului constitutional", a punctat oficialul european.

Potrivit lui Reding, situatiile citate au dovedit "forta" institutiilor europene, dar si o serie de "deficiente in ceea ce priveste instrumentele disponibile pentru remedierea unei crize reale a statului de drept", motiv pentru care trebuie trase lectii din aceste experiente.

Comisarul pentru Justitie a conchis ca institutiile europene trebuie sa foloseasca "potentialul oferit de tratatele existente, pentru a dezvolta un mecanism imbunatatit in vederea gestionarii unor viitoare crize ale statului de drept".

Reding considera ca, dupa modelul "avizelor motivate" (infringement), emise in cazul nerespectarii sau incalcarii legislatiei europene, ar trebui sa fie lansate avertismente la adresa statelor despre care Comisia crede ca se confrunta cu o criza a statului de drept.

Aceste avertismente ar da posibilitatea statelor vizate sa vina cu propriile observatii privind situatia respectiva. Comisarul european este de parere ca rolul Curtii Europene de Justitie ar trebui intarit intr-un viitor mecanism privind protejarea statului de drept in UE. Totodata, Reding se declara in favoarea revizuirii Tratatului si a abolirii Articolului 51 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene "astfel incat toate drepturile fundamentale sa fie direct aplicabile in statele membre".

"Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lansa actiuni de infringement pentru incalcarea unor drepturi fundamentale de catre statele membre, chiar daca ele nu actioneaza in cazuri de implementare a legislatiei europene", a spus Viviane Reding, recunoscand ca o astfel de initiativa ar fi "un foarte mare pas spre federalizare".
 

Articolul 51 din Carta Drepturilor Fundamentale stipuleaza ca domeniul de aplicare a documentului se adreseaza "institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiaritatii, precum si statelor membre numai in cazul in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii".

Astfel, dispozitiile actuale prevad ca drepturile si principiile fundamentale se aplica respectand limitele competentelor conferite Uniunii de tratate.

"Prezenta carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii in afara competentelor Uniunii, nu creeaza nici o competenta sau sarcina noua pentru Uniune si nu modifica competentele si sarcinile stabilite de tratate", se mai arata in articolul pe care comisarul Reding doreste sa-l aboleasca.

Articol recomandat de sport.ro

Vedeta naționalei României, făcută praf de italieni: ”Spectator neplătitor”