Reacții dure de la Moscova după anularea legii care conferă limbii ruse statut special în Moldova

Maia Sandu
Getty

Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din Consiliul Federaţiei, a criticat decizia prin care a fost declarată neconstituţională legea care conferea limbii ruse statut special în Republica Moldova.

Criticile au fost exprimate într-o postare pe blogul senatorilor ruşi de pe pagina de internet a Consiliului Federaţiei, intitulată 'În Europa prin încălcarea drepturilor ruşilor?'.

Kosaciov pune pe acelaşi plan decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova şi pe cea a Ucrainei din 16 ianuarie prin care întregul sector de servicii din această ţară trece exclusiv la limba ucraineană, calificându-le pe ambele drept 'atacuri împotriva limbii ruse', potrivit portalului Deschide.md.

Senatorul rus vede o legătură între cele două măsuri şi aspiraţia de integrare europeană a Republicii Moldova şi Ucrainei. 'Am impresia că Europa tratează cu indulgenţă astfel de decizii, considerându-le în deplină concordanţă cu valorile europene, la care aderă în mod declarativ Kievul şi Chişinăul, încălcând de fapt convenţiile europene', susţine Kosaciov, în opinia căruia 'rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană în vecinătatea Rusiei'.

Referitor la decizia de joi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, el susţine că aceasta a fost luată la presiunea forţelor proeuropene. 'Aceşti politicieni înţeleg integrarea ţării lor într-un mod specific, prin renunţarea la vechea identitate moldovenească şi a propriei statalităţi de dragul alipirii la România', scrie Kosaciov, adăugând că nu întâmplător atât preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, cât şi deputaţii care au contestat legea votată la sfârşitul anului trecut şi promulgată de Igor Dodon deţin cetăţenie română.

Citește și
amsterdam
Olanda va introduce interdicţii de circulație pe timp de noapte, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial

În acest context, Kosaciov aminteşte că preşedintele Maia Sandu a promis în campania electorală că vrea să construiască un stat în care cetăţenii tuturor grupurilor etnice se vor simţi în siguranţă, în care drepturile lor, inclusiv dreptul de a-şi folosi limba, vor fi protejate în mod fiabil. Dacă Maia Sandu va susţine decizia Curţii Constituţionale, atunci, în opinia sa, va fi foarte dificil să realizeze obiectivul declarat de ea: 'stabilirea unor relaţii bune cu Rusia şi rezolvarea multor probleme acumulate între ţările noastre'.

'Nu mai puţin important este faptul că decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, din cauza aceloraşi probleme lingvistice şi aceloraşi dorinţe ale autorităţilor de la Chişinău de a efectua o românizare forţată, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova', afirmă senatorul rus.

Ambasada Rusiei de la Chişinău a calificat drept alarmantă decizia Curţii Constituţionale de anulare a legii prin care limbii ruse i se conferă statutul de limbă de comunicare interetnică.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abţină de la comentarii pe marginea deciziei Curţii Constituţionale de anulare a legii prin care limba rusă a fost declarată limbă de comunicare interetnică.

Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat joi neconstituţională Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse, lege ce a fost adoptată în luna decembrie de o majoritate constituită între Partidul Socialist şi Partidul Şor în parlamentul moldovean, relatează Radio Chişinău, Ziarul de Gardă şi Agora.md.

"Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova", a declarat Domnica Manole, făcând referire la rezultatele recensământului din 2014, când 77, 87% din populaţia Republicii Moldova a declarat că vorbeşte limba română şi doar 9, 39% - limba rusă. Conform datelor recensământului de atunci, 4,08% din populaţie a declarat că vorbeşte limba găgăuză, 3,82% - limba ucraineană, 1,48% - limba bulgară, au informat Radio Chişinău şi Ziarul de Gardă.

Proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptat în a doua lectură, cu votul a 55 de deputaţi, într-o sesiune desfăşurată de parlament în cursul nopţii de 15 spre 16 decembrie. Mai exact, proiectul a fost susţinut de deputaţii Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi deputaţii platformei "Pentru Moldova", din care face parte şi Partidul Şor.

Citește și...
Boris Johnson: Varianta britanică a noului coronavirus este mai letală
Boris Johnson: Varianta britanică a noului coronavirus este mai letală

Varianta britanică a noului coronavirus, mai contagioasă, pare a fi legată de o mortalitate mai mare, a declarat, vineri, premierul Boris Johnson, citat de AFP, informează News.ro. 

Olanda va introduce interdicţii de circulație pe timp de noapte, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial
Olanda va introduce interdicţii de circulație pe timp de noapte, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial

Cele trei mutații ale virusului Sars-Cov-2 identificate recent în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia reprezintă un pericol major pentru Europa.

Raed Arafat: Testele rapide pentru depistarea Covid-19 nu vor fi retrase din farmacii
Raed Arafat: Testele rapide pentru depistarea Covid-19 nu vor fi retrase din farmacii

Secretarul de stat Raed Arafat a declarat, vineri, că autoritățile nu intenționează să interzică vânzarea testelor rapide Covid-19 în farmacii, chiar dacă acestea prezintă ”un procent de fals negativ”.

Recomandări
România va primi aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independență energetică. Inițial, ”statele nordice” s-au opus
România va primi aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independență energetică. Inițial, ”statele nordice” s-au opus

România va primi aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independență energetică și combaterea sărăciei energetice, după adoptarea propunerii RepowerEU în Consiliul Ecofin.   

Zelenski declară „nule” toate decretele de anexare a teritoriilor ucrainene ale lui Putin
Zelenski declară „nule” toate decretele de anexare a teritoriilor ucrainene ale lui Putin

Volodimir Zelenski anunţă că a semnat un decret prin care declară „nule” toate decretele lui Vladimir Putin şi actele adoptate în vederea implementării acestor decrete privind anexarea unor teritorii ucrainene, începând din 2014 şi până în prezent.

O femeie amenința că își aruncă fetița înfășurată într-un cearșaf în fața mașinilor, pentru că „ar fi fost posedată”
O femeie amenința că își aruncă fetița înfășurată într-un cearșaf în fața mașinilor, pentru că „ar fi fost posedată”

Un incident tulburător s-a petrecut la Constanța. Câţiva trecători au salvat o fetiţă de șapte ani. Copila, în pielea goală și înfășurată într-un cearșaf, era în braţele mamei care amenința că o va arunca în fața unor mașini.