Schimbul istoric a 70 de prizonieri între Rusia şi Ucraina. Reacția lui Trump și a lui Merkel

62075263
AFP

Rusia şi Ucraina au făcut un schimb masiv de prizonieri, primul după 2017, acordul fiind salutat pe Donald Trump și Angela Merkel.

Mai multe imagini găsiți în galeria foto a acestui articol! După ce sâmbătă dimineaţă au fost zărite două autocare cu geamuri fumurii părăsind închisoarea Lefortovo din capitala rusă, înainte de prânz două avioane având la bord cetăţeni ai celor două ţări au plecat de la Kiev spre Moscova şi invers.

Cei 24 de marinari ucraineni, capturați anul trecut de către ruşi, s-au numărat printre prizonierii întâmpinaţi de preşedintele Ucrainei la scara avionului. A fost, de asemenea, eliberat şi regizorul ucrainean Oleg Senţov, arestat în 2014 după ce a protestat împotriva anexării peninsulei Crimeea de către Rusia.

Justiţia rusă l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pentru "terorism" şi "trafic de arme", la capătul unui proces catalogat drept "stalinist" de către ONG-urile internaţionale. Anul trecut, cineastul a fost în greva foamei timp de 145 de zile. Moscova a condiţionat schimbul de prizonieri de livrarea unui fost şef militar separatist susține Kievul - Vladimir Tsemakh.

Trump: ”Primul pas uriaș spre pace”


Preşedintele american Donald Trump a salutat sâmbătă, pe Twitter, schimbul de prizonieri, văzând în el "poate primul pas uriaş spre pace", după cinci ani de conflict.

Citește și
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

"O veste foarte bună, poate un prim pas uriaş spre pace", a transmis preşedintele SUA despre îndelung aşteptatul schimb de prizonieri, ce ar putea anunţa un dezgheţ în relaţiile între Moscova şi Kiev, grav deteriorate după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Rusia.

La rândul său, emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, s-a declarat "foarte mulţumit să-i vadă pe marinarii ucraineni întorcându-se acasă şi schimbul de prizonieri Ucraina-Rusia".

"Sper că aceasta va contribui la o nouă dinamică pentru alte schimburi de prizonieri, o încetare a focului reînnoită şi progrese în punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk", semnate în 2015, dar a căror componentă politică a rămas literă moartă, a adăugat emisarul american pe Twitter.

"Suntem încurajaţi de semnele unui dialog mai solid între Rusia şi Ucraina", a declarat pentru AFP un responsabil din Departamentul de Stat, potrivit căruia SUA "susţin eforturile" noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski în favoarea unei "soluţii diplomatice".

"Chemăm Rusia să-i elibereze imediat pe toţi ceilalţi ucraineni, inclusiv pe membrii comunităţii tătare din Crimeea, care rămân închişi pe nedrept", a notat el.

"Continuăm să îndemnăm Rusia să-şi onoreze angajamentele din cadrul acordurilor de la Minsk şi să predea Ucrainei controlul Crimeei", anexată în 2014, a mai arătat responsabilul american.


Merkel: ”Semn de speranţă”
 

Cancelarul german Angela Merkel a calificat drept un "semn de speranţă" schimbul istoric a 70 de prizonieri între Rusia şi Ucraina, chemând totodată la continuarea eforturilor de "punere în aplicare a acordurilor de la Minsk", transmite AFP.

"Acest schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina este un semn de speranţă (...) Merită continuat să se lucreze intens pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Guvernul federal este pregătit să o facă", a afirmat cancelarul german, într-un comunicat difuzat pe Twitter de purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.

"Sunt bucuroasă pentru marinarii ucraineni şi pentru Oleg Senţov, care pot în sfârşit să se întoarcă acasă", a adăugat şefa guvernului german.

Cele două avioane care transportau prizonieri ucraineni şi ruşi au aterizat sâmbătă pe aeroporturile din Kiev şi, respectiv, Moscova în cadrul unui schimb fără precedent între cele două ţări.

O reacţie în urma schimbului de prizonieri a venit şi din Olanda. Ministerul de Externe de la Haga a indicat că Olanda a insistat fără succes pe lângă Ucraina pentru ca un fost responsabil al separatiştilor proruşi, considerat martor în ancheta legată de prăbuşirea în 2014 a zborului MH17, să nu facă parte dintre prizonierii schimbaţi cu Rusia.

Guvernul olandez a consultat Ucraina "în mai multe rânduri şi la cel mai înalt nivel" pentru ca Tsemakh, fost responsabil al "apărării antiaeriene" a separatiştilor ruşi din estul Ucrainei, să nu fie inclus în acest schimb, a precizat ministrul de externe Stef Blok într-o scrisoare către Camera legislativă inferioară, care afirmă că "regretă" decizia Ucrainei.

Relaţiile dintre Moscova şi Kiev sunt extrem de tensionate după anexarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă în 2014 şi izbucnirea unui conflict sângeros între Ucraina şi separatiştii proruşi. Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Moscova că îi susţine militar pe separatişti, ceea ce Rusia a dezminţit mereu.

Schimbul a 70 de prizonieri care a avut loc sâmbătă între Kiev şi Moscova este "un prim pas" către sfârşitul războiului cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, conflict care s-a soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de AFP.

"Am făcut primul pas (...) Trebuie să facem şi toţi ceilalţi paşi pentru a pune capăt acestui război oribil", a spus Zelenski, după ce i-a întâmpinat personal pe aeroportul din Kiev pe cei 35 de ucraineni eliberaţi.

Potrivit Reuters, preşedintele ucrainean a mai declarat că schimbul de prizonieri a fost convenit cu omologul său rus Vladimir Putin şi că speră ca reuniunea în aşa-numitul "Format Normandia", cu participarea Ucrainei, Rusiei, Franţei şi Germaniei, să contribuie în curând la dezamorsarea conflictului cu separatiştii proruşi din Donbas.

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

O explozie a avariat o intrare în ambasada americană, în noaptea de sâmbătă spre duminică, provocând pagube materiale uşoare, fără să rănească pe cineva.

Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit
Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit

Atacurile israeliene și americane asupra Iranului au încetinit producția dronei sinucigașe Shahed-136, dar nu au distrus-o, potrivit unui articol din Bloomberg.

ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni
ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni

Ura rasistă promovată agresiv de Donald Trump încurajează intoleranța și incită la comiterea de infracțiuni de ură, este concluzia unui raport emis de un organism al ONU. 

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.