De la ”statul paralel” la statul în închisoare. 2016-2019, războiul lui Dragnea cu Justiția
În ultimii 2 ani, Liviu Dragnea a vorbit permanent despre nevinovăţia sa, conspiraţii şi inamici externi precum Soros sau statul paralel, care încearcă să-l reducă la tăcere. Şeful PSD a fost promotorul modificărilor legilor justiţiei.
Tăvălugul modificărilor în justiţie a început cu ordonanţa 13 prin care se graţiau fapte de corupţie şi care a scos lumea în stradă. Social-democraţii au ignorat nemulţumirea oamenilor care au ieşit în stradă, dar şi criticilor profesioniştilor din domeniu sau a oficialilor europeni. Liderul lor a negat neîncetat că textul l-ar viza în vreun fel. Dar opoziţia a susţinut mereu că aceste modificări au un scop personal şi anume să îl scape de închisoare.
"Ce graţiere să mă ajute pe mine? Nicio graţiere nu mă ajută pe mine”, spunea Dragnea. “CCR a adoptat o decizie. Dacă trebuie să ieşim în stradă pentru a nu pune în acord deciziile CRR cu legislaţia, e şi asta o opţiune. Sau poate CCR a decis acea decizie pentru mine"
În final, ordonanţa 13 a fost anulată, dar cei din PSD s-au repliat şi au iniţiat un amplu proces de modificare a legilor justiţiei, în care opoziţia a fost de decor, iar majoritatea şi-a impus voinţa. Chiar şi premierii au fost sacrificaţi atunci când s-au opus ordinelor venite de la partid. Primul care a fost demis de propriul partid a fost Sorin Grindeanu. A condus executivul şase luni şi a fost îndepărtat după ce a cedat presiunilor străzii şi nu a adoptat graţierea corupţilor. Liviu Dragnea a lăsat să se înţeleagă de altfel încă de după alegeri că are dreptul să conducă guvernul şi că va juca rolul unui premier din umbră.”
"Eu aveam dreptul legitim să solicit pentru mine funcţia de prim-ministru în guvernul României. O condamnare nedreaptă şi o lege profund neconstituţionala nu mi-au dat posibilitatea să solicit aceasta demnitate pentru mine, deocamdată", spunea Dragnea în decembrie 2016.
Sub conducerea fostului ministru al justiţiei, Florin Iordache, zis şi altă întrebare, parlamentarii jurişti au modificat codul penal şi civil. Au redefinit fapte de corupţie precum abuzul în serviciu şi traficul de influenţă, articole care îl vizau direct, modificări care au scos din nou lumea în stradă.
"Constat că marea problemă în România rămâne abuzul în serviciu. Cu sau fără abuz în serviciu România se dezvolta sau nu", spune Dragnea în martie 2017.
Premierul în funcţie la acea vreme, Mihai Tudose, un alt apropiat al lui Dragnea, a intrat în conflict cu şefa de la interne pe seama protestelor din piaţă şi a plătit şi el cu funcţia. Prin decizii votate în unanimitate în interiorul PSD, noului premier, respectiv Vioricai Dancila, i s-a cerut în mod repetat să adopte modificările legilor justiţiei prin ordonanţe de urgenţă. Şi Viorica Dăncilă s-a opus, iar iritarea lui Dragnea a crescut treptat.
"Şi cu ce dracu mă ajută pe mine domnişoara ca să înţeleg şi eu”, i-a spus unei jurnaliste.
"Votul de pe 26 mai a fost un plebiscit anti-Dragnea bazat în principal pe atacurile împotriva justiţiei. În condiţiile acestea este greu de crezut că sunt foarte mulţi care ar putea să susţină ideea că reforma justiţiei a fost făcută cu o destinaţie clară protejarea lui LiviuDragnea şi a aleşilor locali", explică politologul Cristian Pîrvulescu.
În timp, Liviu Dragnea nu s-a mai ferit să anunţe că a făcut din modificarea legilor justiţiei un deziderat şi a susţinut că trebuie îndreptate multe aşa-zise nedreptăţi.
„Când se vorbeşte în România despre amnistie şi graţiere e ca şi cum am vorbi că avem vreo bombă atomică şi ne gândim dacă să o folosim sau nu împotriva Uniunii Europene sau împotriva lumii. Eu nu mă tem să pronunţ aceste cuvinte. Nu mai ezitaţi. Nu ştiu cum nu ştiu când dar PSD-ALDE are şi această obligaţie: să repare nedreptăţile”, declara Dragnea pe 17 decembrie 2018
În parlament, PSD-ul a lansat un atac pe mai multe fronturi. Au fost denunţate protocoalele de colaborare care au dat dreptul SRI să facă intercepatari, au fost contestate completuri de judecata la CCR şi toate acestea pe lângă multe iniţiative contestate prin care ne-am atras critici din partea Uniunii Europeni şi a multor ambasade străine. Români obişnuiţi, magistraţi, oficiali romani sau europeni - toţi au denunţat acest atac permanent asupra justiţiei care a marcat ultimi anii în care Liviu Dragnea a condus partidul de la putere. Epopeea s-a încheiat luni la Rahova.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Etichete: florin iordache, gratiere, justitie, legi, Liviu Dragnea, oug,
Dată publicare:
