Război în Ucraina, ziua 52. Zelenski: Eliminarea apărătorilor din Mariupol va pune capăt negocierilor cu Rusia

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Lugansk, a declarat că infrastructura civilă a suferit daune mari în urma atacurilor rusești în regiunea de est a Ucrainei.

„Într-o singură zi, rușii au deteriorat zece facilități de infrastructură – o rafinărie de petrol și un spital din Lisichansk”, a spus el. „Alte 26 de clădiri au fost parțial sau complet distruse. Au fost lovite 16 clădiri rezidențiale în Severodonetsk, Rubizhne, Kreminna și Lisichansk”, a completat el, citat de CNN. 

Ministerul rus al Apărării a declarat, sâmbătă, că în zonă urbană a Mariupol nu se mai află forțe ucrainene și a blocat câțiva luptători în oțelăria Azovstal, a informat agenția de presă RIA.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, a susținut că până acum forțele ucrainene din orașul-port asediat au pierdut peste 4.000 de oameni, a adăugat RIA, citată de Sky News.

The Kyiv Independent transmite, citând The Times, că membrii trupelor britanice speciale SAS au antrenat soldaţi ucraineni lângă Kiev în ultimele săptămâni.

Vladimir Putin a semnat un decret care prevede amenzi de 5.000 de ruble (55 de euro) și până la 15 zile de închisoare pentru cei care identifică public URSS cu Germania nazistă sau pentru negarea rolului decisiv al poporul sovietic în înfrângerea sa, informează Interfax. Decretul prevede și amenzi de până la 100.000 de ruble (1.110 euro) pentru persoanele juridice. 

Soldații ucraineni care rămân la Mariupol și refuză să se predea vor fi uciși, a declarat șeful Republicii Populare Donețk (DPR), susținută de Rusia.

Vorbind cu jurnaliştii de la Mariupol, şeful DPR Denis Puşilin a spus: „Acei membri ai armatei care sunt pregătiţi să se predea s-au predat. În timp ce naționaliștii, adică membri ai batalioanelor naționaliste, se pare, nu au intenția de a se preda, de aceea urmează să fie eliminați”.

Imaginile cu Pușilin făcând declarația, stând lângă politicianul cecen Adam Delimkhanov și înconjurat de soldați, au fost difuzate pe postul de știri rusesc Rossiya 24, notează BBC.

BBC amintește că soldații aliați ruși sunt aproape de capturarea orașului Mariupol, dar se crede că forțele ucrainene rezistă atacului din zona portului și a fabricii Azovstal - o fabrică masivă de siderurgie. 

"Eliminarea armatei noastre, băieților noștri, o să pună capăt tuturor negocierilor", a spus Zelenski.

Volodomir Zelenski a spus că Rusia vrea ca soldații să se predea și că Ucraina nu are încredere în Rusia, având în vedere ce s-a întâmplat în Ilovaisk în 2014, când reprezentanți ai Rusiei au masacrat soldații ucraineni dezarmați, a declarat el pentru Pravda. 

Apărătorii lui Mariupol luptă la unu împotriva șase, susține Zelenski, punctând că au nevoie de arme performante cât mai curând posibil.

Căile ferate ucrainene au restricţionat exporturile de produse agricole spre Polonia şi România

Ukrainian Railways, compania naţională de căi ferate din Ucraina, a restricţionat, temporar, livrările pentru anumite produse agricole prin punctele de trecere a frontierei spre Polonia şi România, a anunţat sâmbătă compania de consultanţă agricolă APK-Inform, informează Reuters.

APK-Inform nu a oferit o explicaţie pentru aceste restricţii, conform Agerpres.

Moscova spune că Germania a fost implicată în laboratoarele biologice din Ucraina

Germania a participat împreună cu Statele Unite în cercetare biologică în Ucraina, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Saharova, citată de DPA.

"Conform informaţiilor confirmate, partea germană a coordonat îndeaproape activitatea în domeniul securităţii biologice cu colegii săi americani, care au creat o reţea de cel puţin 30 de laboratoare biologice în Ucraina", a spus Saharova în remarci la canalul de stat RT.

Ea a descris activitatea drept "cercetare ştiinţifică periculoasă". Saharova nu a furnizat dovezi care să-i susţină afirmaţiile, notează Agerpres.

Procurorul general al Ucrainei informează că 200 de copii au fost uciși în timpul invaziei ruse, conform Sky News.

Italia va interzice navelor sub pavilion rusesc să intre în porturile sale începând cu 17 aprilie. Interdicția se aplică și navelor care și-au schimbat pavilionul după 24 februarie, informează Nexta..

Compania franceză de cosmetice L'Occitane închide toate magazinele din Rusia și oprește vânzările online.

Cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Akhmetov, a promis că va ajuta la reconstruirea orașului asediat Mariupol, un loc la care ține foarte mult și unde deține două oțelării despre care spune că vor concura din nou la nivel global.

"Mariupol reprezintă o tragedie globală și un exemplu global de eroism. Pentru mine, Mariupol a fost și va fi întotdeauna un oraș ucrainean", a spus Rinat Akhmetov, pentru Reuters. 

„Cred că soldații noștri curajoși vor apăra orașul, deși înțeleg cât de greu și greu este pentru ei”, a adăugat el.

O persoană a fost ucisă și mai multe rănite după un bombardament asupra Kievului, a transmis primarul orașului.

Federaţia Rusă a anunţat sâmbătă că a decis interzicerea intrării pe teritoriul său pentru premierul britanic Boris Johnson, ministrul de externe Liz Truss, ministrul apărării Ben Wallace şi alţi zece membri ai guvernului şi politicieni britanici, transmite Reuters.

''Măsura a fost luată ca răspuns la campania mediatică şi politică care vizează izolarea Rusiei pe plan internaţional şi crearea de condiţii propice pentru înăbuşirea economiei'' naţionale, a afirmat Ministerul de Externe rus într-un comunicat.

O uzină militară ce produce vehicule blindate a fost vizată sâmbătă dimineaţă de un bombardament al forţelor ruse în suburbiile capitalei Ucrainei, Kiev, a constatat un corespondent al agenţiei France Presse, citat de Agerpres.

Un mare număr de militari şi poliţişti erau prezenţi la locul atacului, împiedicând accesul în complex, de unde se ridicau coloane de fum dens.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a scris pe Facebook că în acest stadiu nu are informaţii despre potenţiale victime.

Pe de altă parte, acţiunile armatei ruse au vizat şi o uzină de reparaţii militare din oraşul Nikolaev, conform Ministerului Apărării rus, citat de Interfax, relatează Reuters.

Loviturile au fost efectuate cu rachete cu rază lungă de acţiune, de mare precizie.

De asemenea, Rusia susţine că a doborât un avion Su-25 al forţelor militare ucrainene în apropiere de Izium, în regiunea Harkov din estul Ucrainei.

Livrarea de armament greu, precum tancuri, pentru Ucraina nu ar constitui intrarea în război împotriva Rusiei, a afirmat ministrul justiţiei german Marco Buschmann, informează sâmbătă DPA.

Membru al liberal-democraţilor, Buschmann a declarat pentru publicaţia Die Welt că dreptul internaţional nu consideră livrarea de arme drept intrare în război.

''Aşadar, dacă Ucraina îşi exercită dreptul legitim de autoapărare, sprijinirea sa prin furnizarea de arme nu poate conduce la concluzia că astfel se participă la război'', a explicat demnitarul german.

El a adăugat că aceasta este şi opinia guvernului german, nu doar a sa.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a anunţat sâmbătă dimineaţă că au fost create nouă coridoare umanitare pentru a evacua civilii, inclusiv pentru maşini particulare dinspre oraşul Mariupol, port la Marea Azov asediat de forţele ruse, informează Reuters şi DPA.

Vereşciuk a menţionat într-o declaraţie că cinci dintre cele nouă coridoare umanitare sunt în zona Lugansk, din estul ţării.

Rușii au bombardat un cartier de la marginea Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitaly Klitschko. Acesta a precizat că încă nu se știu informații despre numărul victimelor.

"Prieteni, Kievul a fost bombardat de dimineață. Au avut loc explozii în districtul Darnytskyi, de la marginea orașului. Salvatorii și medicii lucrează în prezent la fața locului. Datele despre victime sunt în curs de clarificare", a transmis Klitschko.

Presa ucraineană a scris că au fost auzite explozii, sâmbătă, la primele ore în capitala Ucrainei, Kiev, şi în oraşul din vest Liov, potrivit Reuters.

Sâmbătă devreme, sirenele de raid aerian s-au auzit în cea mai mare parte a Ucrainei. Reuters a transmis că nu a putut verifica imediat informaţiile.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, într-una dintre recentele lor conversaţii telefonice, să desemneze Rusia drept stat ce sponsorizează terorismul, potrivit unei persoane informate, citată de CNN și preluată de News.ro.

Cererea lui Zelenski nu a fost la fel de urgentă ca solicitarea către liderii occidentali de a-i oferi arme suplimentare şi ajutor financiar, a spus persoana, dar a făcut-o ca parte a unui efort de a extinde condamnarea internaţională a Rusiei.

Biden nu a oferit un angajament ferm faţă de cererea lui Zelenski, care a fost anunţată pentru prima dată de The Washington Post.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că între 2.500 şi 3.000 de soldaţi ucraineni au murit în războiul cu Rusia şi alţi 10.000 au fost răniţi, scrie Reuters.

În același timp, ministerul ucrainean de Externe transmite că 20.000 de militari ruşi au fost uciși de la începutul războiului rus, la 24 februarie. Potrivit ministerului, 163 de avioane şi 756 de tancuri ruseşti au fost distruse de la lansarea invaziei ruse.

Mii de sârbi fluturând steaguri ruseşti şi sârbe şi purtând poze cu preşedintele Vladimir Putin au manifestat, vineri, prin Belgrad mergând până la ambasada Rusiei, pentru a protesta faţă de eforturile guvernului Serbiei de a se distanţa de Moscova după invadarea Ucrainei, scrie Reuters, potrivit News.ro.

Mulţimea de oameni, mulţi din organizaţii ultranaţionaliste, s-au alăturat marşului din centrul oraşului până la ambasada rusă din apropiere, unde au tras semnale de rachete, au cântat imnuri ruseşti şi sârbeşti şi au salutat cele două ţări ca naţiuni înfrăţite.

„Am venit la acest miting pentru a sprijini Rusia şi pentru a spune „nu” tare şi clar politicilor autorităţilor din Belgrad care au luat o decizie ruşinoasă de a vota împotriva Rusiei în cadrul ONU”, a declarat Mladen Obradovic, un protestatar.

În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi a suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale din Ucraina „operaţiune specială”.

Totuşi, Serbia, care depinde aproape în totalitate de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova.

Rusia a inclus noi personalităţi influente şi critici ai Kremlinului în lista sa de "agenţi străini", în mijlocul unui val de represiune de la ofensiva din Ucraina.

Ministerul rus al Justiţiei a adăugat nouă persoane pe această listă care include acum peste 140 de media şi personalităţi.

"Agenţii străini" sunt supuşi la numeroase constrângeri şi proceduri tracasante, sub ameninţarea unor grele sancţiuni. În special, ei trebuie să indice acest statut în toate publicaţiile lor.

Printre nou-veniţi, se regăsesc mai ales youtuber-ul Iuri Dud, un jurnalist celebru în toată Rusia pentru interviurile şi documentarele sale care abordează subiecte sensibile precum represiunile staliniste sau excesele autoritare din Rusia.

În 2020, el i-a intervievat pe opozantul Aleksei Navalnîi, acum închis în Rusia, şi pe soţia sa, Iulia.

Pe lista "agenţilor străini" au fost incluşi un caricaturist, Serghei Elkin, renumit pentru desenele sale care iau în derâdere puterea rusă, precum şi o influentă politologă liberală, Ekaterina Schulmann.

"Desigur, mă aşteptam la asta", a declarat pentru AFP Ekaterina Schulmann.

Un jurnalist de investigaţie, Roman Dobrohotov, creatorul media ruse The Insider, şi o activistă pentru drepturile LGBT, Karen Şainian, sunt acum şi ei "agenţi străini".

În septembrie 2021, Roman Dobrohotov a confirmat că a părăsit Rusia pentru a evita urmărirea penală.

Guvernul german a anunţat vineri că doreşte să deblocheze peste un miliard de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, dar fără a preciza la ce vor fi folosiţi banii, în timp ce Kievul se plânge ca nu primeşte arme grele de la Berlin, notează AFP, potrivit Agerpres.

Aceste fonduri sunt prevăzute într-un buget suplimentar pentru acest an.

În total, toate ţările la un loc, Berlinul a decis să-şi majoreze ajutorul internaţional în sectorul apărării "la două miliarde de euro" în cadrul acestui buget colectiv, "cea mai mare parte fiind planificată sub formă de ajutor militar în favoarea Ucrainei", a indicat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a guvernului.

Această sumă de două miliarde de euro "va merge în principal către Ucraina", a confirmat pe Twitter ministrul de finanţe, Christian Lindner, ceea ce ar garanta Kievului mai mult de un miliard de euro.

Fondurile urmează să fie folosite de Ucraina pentru a finanţa în principal achiziţiile de echipamente militare.

Guvernul german caută în acest fel să răspundă criticilor tot mai mari din partea autorităţilor ucrainene, dar şi a unora dintre partenerii săi UE, precum Polonia sau ţările baltice, cu privire la aparenta sa lipsă de sprijin în materie de armament pentru Kiev, chiar complezenţa sa faţă de Moscova.

Şeful statului german, Franck Walter-Steinmeier, a suferit astfel, săptămâna aceasta, o înfrângere diplomatică văzând o propunere de a vizita Kievul, pe care o făcuse, refuzată de autorităţile ucrainene.

Cel puţin zece persoane au fost ucise şi alte 35 au fost rănite în bombardamente ruseşti asupra unei zone rezidenţiale din Harkov, un oraş important din nord-estul Ucrainei, au anunţat vineri autorităţile regionale, notează AFP, potrivit Agerpres.

Într-un bilanţ anterior, guvernatorul regional, Oleg Sinegubov, anunţase moartea a "şapte persoane, printre care un copil de şapte luni".

"Ocupanţii au tras asupra unuia din cartierele rezidenţiale ale oraşului Harkov. Din păcate, 34 de persoane au fost rănite, printre care trei copii", a declarat el.

Câteva ore mai târziu, Parchetul regional a anunţat un bilanţ cu zece persoane ucise şi 35 rănite.

"Un număr de clădiri rezidenţiale au fost avariate sau distruse", a adăugat Oleg Sinegubov, însoţind postarea sa de pe Facebook cu fotografii cu clădiri şi maşini parţial distruse.

"A doua armată din lume (armata rusă), după cum se dovedeşte, poate lupta doar cu populaţia civilă", a spus în glumă guvernatorul, cerându-le locuitorilor să nu iasă în stradă decât în caz de necesitate absolută.

În cursul zilei de vineri, şapte civili au fost ucişi şi alţi 27 au fost răniţi de tirurile ruse asupra unor autobuze de evacuare din regiunea Harkov, potrivit Parchetului ucrainean.

Peste 500 de civili au fost ucişi în această regiune de la frontiera cu Rusia de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie, a anunţat joi Oleg Sinegubov.