Război în Ucraina, ziua 130. Rusia pretinde că deține „controlul total” al regiunii Luhansk. Moscova, contrazisă

Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a declanşa o invazie asupra Ucrainei vecine a fost luată cu mult timp înainte, potrivit cancelarului federal german Olaf Scholz, informează duminică dpa.

„Cred că decizia de a declanşa acest război a fost luată cu un an înainte ca el să fi început şi poate chiar mai devreme, pentru că (Vladimir Putin) s-a pregătit pentru aceasta”, a spus liderul german într-un interviu pentru postul american CBS, publicat integral duminică. „Astfel, el (Putin) va putea continua cu războiul cu adevărat mult timp”, a adăugat Scholz.

Olaf Scholz a mai recunoscut că a fost o greşeală a ţărilor europene să devină atât de dependente de resursele energetice ruseşti. „Ar fi trebuit să investim peste tot în Europa în infrastructură, ceea ce ne-ar fi oferit posibilitatea de a schimba furnizarea, de la o zi la alta”, a spus el.

„Aceasta este lecţia care a fost învăţată în Europa şi în multe alte locuri, că trebuie să fii pregătit: să fii pregătit pentru situaţii precum aceasta”, a subliniat Scholz.

Întrebat despre cât de mult mai cheltuie încă Germania pe importurile de resurse energetice din Rusia, Olaf Scholz a spus doar că suma s-a redus.

Armata ucraineană a anunţat că soldaţii săi s-au retras din Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei care se confruntă de mai multe săptămâni cu un violent asalt al trupelor ruse, informează duminică AFP.

„Pentru a proteja vieţile apărătorilor ucraineni, a fost luată decizia de a ne retrage" din oraş, a anunţat statul-major al forţelor armate ucrainene într-un comunicat, subliniind" superioritatea multiplă” a armatei ruse pe plan material.

Cu puţin timp înainte de acest anunţ, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că Lisiciank reprezintă „situaţia cea mai dificilă şi mai periculoasă” pentru Ucraina. „Nu avem avantaj acolo, este adevărat. Acesta este punctul nostru slab, însă în alte locuri noi avansăm”, a afirmat el, adăugând totodată că „luptele continuă în suburbiile” acestui oraş.

Cucerirea oraşului Lisiciansk, în estul Ucrainei, i-ar permite Moscovei să controleze întreaga regiune Lugansk şi trupelor ruse să ameninţe Sloviansk şi Kramatorsk, alte două oraşe importante din regiunea industrială Donbas aflate sub control ucrainean.

Duminică, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a afirmat că forţele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk după ce au cucerit Lisiciansk, aflat de săptămâni de zile în centrul unor lupte intense.

Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa.

„Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă.

Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor „să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri.

Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov.

Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Oraşul Sloviansk din estul Ucrainei a fost duminică ţinta unor bombardamente puternice cu lansatoare de rachete, bombardamente în timpul cărora au fost ucise şi rănite numeroase persoane, a anunţat primarul acestui oraş, Vadim Leah, informează Reuters.

„Au fost 15 atacuri. Mulţi morţi şi răniţi”, a scris Leah pe Telegram. El a subliniat că această serie de bombardamente a fost cea mai puternică dintre cele care au vizat în ultimul timp oraşul Sloviansk.

Duminică, Rusia a declarat că a cucerit oraşul Lisiciansk, din estul Ucrainei, şi întreaga regiune Lugansk. Ocuparea oraşului Lisiciansk ar permite armatei ruse să avanseze spre Sloviansk şi Kramatorsk, două mari oraşe din regiunea industrială Donbas, pe care Moscova încearcă să o cucerească.

Rusia s-a concentrat pe alungarea forţelor ucrainene din regiunile Lugansk şi Doneţk din Donbas, unde separatişti susţinuţi de Moscova luptă împotriva Kievului de la prima intervenţie militară a Rusiei în Ucraina, în 2014.

Suedia refuză să dezmintă că ar fi promis Turciei extrădări în schimbul intrării în NATO

Premierul suedez Magdalena Andersson a refuzat duminică să dezmintă afirmaţia făcută recent de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cum că Suedia „a promis” extrădarea a 73 de persoane în Turcia în schimbul renunţării de către Ankara la opoziţia sa faţă de intrarea ţării nordice în NATO, situaţie care a pus în dificultate Stockholmul, transmite AFP.

În pofida insistenţei jurnaliştilor şi a îngrijorării refugiaţilor kurzi sau turci din Suedia, şefa guvernului nu a vrut să spună dacă un astfel de angajament a fost luat - sau nu - pentru ca Ankara să nu mai blocheze candidaturile Suediei şi Finlandei la alianţa nord-atlantică.

„Am fost ministru timp de opt ani şi nu am vorbit niciodată despre ceea ce s-a spus la masa negocierilor”, a declarat ea într-o conferinţă de presă. „Ceea ce mă pune într-o situaţie un pic dificilă în acest moment”, a adăugat lidera social-democrată.

În cadrul unui acord semnat marţi de Stockholm şi Helsinki, cu prilejul summitului NATO de la Madrid, cele două ţări nordice s-au angajat în scris să examineze „prompt şi minuţios” solicitările de extrădare formulate de Turcia.

Nicio promisiune de a purcede efectiv la aceste extrădări nu a fost făcută, iar Finlanda şi Suedia au amintit ulterior că procesul depinde de autoritatea tribunalelor independente.

Însă preşedintele turc Erdogan s-a referit joi, la încheierea summitului NATO, la o „promisiune făcută de Suedia” privind extrădarea a „73 de terorişti”, şi a ameninţat să blocheze din nou aderarea Stockholmului la alianţa nord-atlantică dacă angajamentele nu vor fi respectate.

Presată duminică în mai multe rânduri să spună dacă a fost într-adevăr făcută o astfel de promisiune, Andersson s-a mulţumit să repete poziţia ţării sale: Suedia va continua să respecte dreptul naţional şi internaţional, niciun cetăţean suedez nu va fi extrădat, decizia va reveni autorităţilor şi tribunalelor independente...

„Dacă nu sunt implicaţi în activităţi teroriste, nu au de ce să-şi facă griji”, a subliniat ea.

Andersson a susţinut prima sa conferinţă de presă după întoarcerea de la summitul de la Madrid, în timpul unei vizite pe insula Gotland din Marea Baltică. În insulă se desfăşoară în fiecare an, la începutul lunii iulie, timp de o săptămână, o întâlnire politică ce reuneşte îndeosebi şefi de partid. Dar Gotland este şi unul dintre locurile pe care armata suedeză le va întări din punct de vedere militar după invazia Rusiei în Ucraina şi decizia suedeză de a intra în NATO.

 Germania discută garanţii de securitate pentru Ucraina cu aliaţii săi, în pregătirea terenului post-conflict din Ucraina, a declarat cancelarul Olaf Scholz duminică postului de radio ARD, transmite Reuters.

„Discutăm cu prieteni apropiaţi chestiunea garanţiilor de securitate pe care le putem oferi. Acesta este un proces în desfăşurare. Este clar că nu va fi acelaşi lucru ca în cazul unui membru al NATO”, a apreciat Scholz.

„Este foarte clar că aceasta este o chestiune care este atent pregătită în sfera diplomatică, pentru ziua pe care sperăm să o vedem curând, când războiul se va fi încheiat”, a adăugat el.

Rusia susţine că a cucerit Lîsîceansk şi controlează întreaga regiune Lugansk, un avans potenţial cheie în bătălia pentru Donbass din estul Ucrainei, relatează AFP.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a informat pe preşedintele Vladimir Putin de eliberarea Republicii Populare Lugansk, după capturarea oraşului Lîsîceansk, în centrul unor lupte intense, potrivit unui comunicat oficial citat de agenţiile de presă ruse.

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti au preluat „controlul complet asupra Lîsîtceansk şi a altor oraşe din apropiere, dintre care cele mai importante sunt Belogorovka, Novodrujesk, Maloriazantsevo şi Belaya Gora”, se mai arată în comunicat.

AFP nu a putut verifica aceste informaţii dintr-o sursă independentă.

Capturarea Lîstceansk, dacă va fi confirmată de Kiev, ar permite Moscovei să progreseze în planul său de cucerire a întregului Donbass, o regiune industrială din estul Ucrainei care este în mare parte vorbitoare de limbă rusă şi parţial controlată de separatişti din 2014 şi să avanseze către oraşe Sloviansk şi Kramatorsk, în vest, unde locuitorii trăiesc deja în ritmul zilnic al sirenelor de avertizare şi bombardamentelor.

Ministerul rus al Apărării a afirmat, duminică, că Ucraina a atacat în mod deliberat zone rezidențiale din orașele rusești Belgorod și Kursk folosind "rachete balistice Tochka-U cu muniție cu dispersie și drone Tu-143 Reys".

Având în vedere că în zonele care au fost atacate nu există faciltăți militare, asaltul forțelor ucrainene asupra civililor ruși "a fost planificat și desfășurat în mod intenționat", a mai precizat ministerul.

Guvernul de la Kiev nu a comentat încă incidentele din Rusia, dar primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a confirmat că trupele ucrainene "au dezactivat una dintre cele patru baze militare rusești" din oraș, informează Baha.com.

Rusia afirmă că a preluat controlul total asupra Lisichansk, ultimul oraș important deținut de ucraineni în regiunea Luhansk.

Potrivit Sky News, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a transmis președintelui Vladimir Putin că întreaga regiune Luhansk a fost "eliberată".

Însă, Kievul neagă în totalitate afirmațiile Moscovei, cu privire la orașul Lisichansk.

Senatorul rus Andrey Klishas a cerut, duminică, "cel mai sever răspuns, inclusiv unul militar", la adresa Ucrainei după atacurile din această dimineață din regiunea Belgorod din Rusia.

"Moartea civililor și distrugerea infrastructurii civile din Belgorod sunt un act direct de agresiune" din partea guvernului de la Kiev, a susținut președintele Comisiei constituționale a Consiliului Federației într-o postare pe Telegram, adăugând că astfel de atacuri vor continua dacă nu vor fi contracarate cu un "răspuns militar zdrobitor".

"Regimul de la Kiev va răspunde cu siguranță pentru bombardarea lașă a Belgorodului", a avertizat și senatorul rus Konstantin Dolgov pe rețelele de socializare, notează Baha.com.

Președintele ucrainean a cerut ajutor internațional pentru a ajuta la reconstrucția țării sale devastate după ce războiul se va încheia, dând o notă de speranță rară după patru luni de conflict brutal.

"Este necesar nu doar să reparăm tot ceea ce ocupanții au distrus, ci și să creăm o nouă fundație pentru viețile noastre: sigură, modernă, confortabilă, accesibilă", a spus el în discursul său nocturn.

Acest lucru va necesita "investiții colosale, miliarde, noi tehnologii, cele mai bune practici, noi instituții și, bineînțeles, reforme. Indiferent cât de dificil este pentru noi astăzi, trebuie să ne amintim că va exista un mâine", a mai spus Zelenski, conform Al Jazeera.

Forțele ucrainene au lovit o bază a armatei ruse din Melitopol, oraș ocupat de trupele lui Putin, cu peste 30 de atacuri aeriene, a declarat primarul orașului.

Loviturile au țintit o zonă a orașului din sudul Ucrainei în care se află aeroportul său, a relatat agenția de știri rusă RIA, potrivit Sky News.

Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Stefanishyna, a dezvăluit sâmbătă că țara se așteaptă să devină membră a Uniunii Europene "în termen de cinci ani".

Într-un interviu acordat postului Radio Ucraina, Stefanishyna a subliniat că reformele și schimbările țării din ultimii patru ani au oferit o bază solidă pentru luarea unei decizii politice rapide privind acordarea statutului de candidat pentru Ucraina, adăugând că Kievul trebuie să se angajeze în transformări mai serioase în țară. Ea a prezis că Ucraina va fi capabilă să adere politic la UE "într-un timp record", la fel cum a dobândit statutul de candidatură, transmite Baha.com.

În timpul unui nou discurs, președintele Volodimir Zelenski i-a lăudat pe cei care apără Ucraina și a cerut să se răspândească adevărul despre război.

"În multe orașe din spate există acum un sentiment de relaxare, dar războiul nu s-a terminat, cruzimea lui crește în unele locuri și nu poate fi uitat. Prin urmare, ajutați armata, ajutați voluntarii, ajutați-i pe toți cei care au fost lăsați singuri în acest moment. Răspândiți adevărul despre război și despre crimele ocupanților”,a transmis Zelenski.

"Indiferent cât de dificil este pentru noi astăzi, trebuie să ne amintim că va exista un mâine. Iar ziua de mâine ar trebui să aducă beneficii maxime Ucrainei - toată lumea ar trebui să facă absolut tot ce este posibil pentru acest lucru”, a adăugat liderul ucrainean, potrivit Sky News.