Război în Orientul Mijlociu. Cele mai importante 5 lucruri care trebuie reținute după ce Israelul a atacat Iranul
Israelul a dat răspunsul mult așteptat la atacurile cu rachete iraniene sâmbătă dimineață, efectuând o serie de lovituri aeriene împotriva Republicii Islamice.
Associated Press a realizat o analiză a celor mai importante detalii care merită reținute după acest atac.
Mai multe ținte au fost lovite
Sub acoperirea întunericului, sâmbătă dimineață, Israelul a lovit mai multe locații în diferite părți ale Iranului. Exploziile au fost auzite în capitala Teheran, care se află în interiorul țării.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Armata israeliană a transmis că "loviturile sale precise și țintite" au lovit sisteme de apărare antiaeriană cu rachete și "capacități aeriene", precum și instalații de fabricare a rachetelor utilizate pentru a produce arme care au fost folosite împotriva Israelului.
Iranul a insistat asupra faptului că loviturile au provocat doar "pagube limitate".
Nu a fost imediat clar cât de puternică a fost lovitura Israelului, niciuna dintre țări nu a furnizat evaluări detaliate ale distrugerilor.
Iranul a afirmat că loviturile au vizat baze militare din provinciile Ilam, Khuzestan și Teheran.
Israelul a părut încrezător în lovirea apărării aeriene iraniene, purtătorul de cuvânt al armatei, contraamiralul Daniel Hagari, declarând că "Israelul are acum o mai mare libertate de operare aeriană în Iran".
Ceea ce nu a fost lovit, de asemenea, contează
Atacurile nu par să vizeze instalații care ar asigura un răspuns iranian dur. Printre acestea se numără în special infrastructura petrolieră a Iranului, coloana vertebrală a economiei membrului OPEC, și instalațiile sale nucleare.
Președintele Biden a declarat la începutul acestei luni că nu ar sprijini un atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Oficialii americani au considerat că au obținut acordul Israelului de a nu lovi instalațiile nucleare sau petroliere după trimiterea unei alte baterii de rachete de apărare aeriană și a trupelor asociate, deși aceste asigurări nu au fost bătute în cuie.
Acest atac a luat sfârșit
Israelul a transmis că bombardamentul de dinainte de răsărit a fost sfârșitul acestui atac: "Lovitura de represalii a fost finalizată, iar obiectivele sale au fost atinse", a declarat Hagari sâmbătă dimineață, încă de Sabat în Israel.
Nu după mult timp, Organizația Aviației Civile din Iran a precizat că zborurile comerciale vor fi reluate, după ce au fost oprite din cauza loviturilor aeriene.
Magazinele din Teheran erau deschise și străzile erau liniștite, deși cozile la benzinării au crescut, locuitorii făcându-și provizii de combustibil.
Atacurile israeliene au avut ca scop să descurajeze o viitoare agresiune și "să arate că nu vom tăcea", dar să facă acest lucru într-un mod care să minimizeze umilința pentru Iran, a declarat Yoel Guzansky, cercetător la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv.
Indignare și apeluri la reținere
Casa Albă a indicat că dorește ca loviturile să pună capăt schimburilor directe de focuri dintre Israel și Iran și a avertizat Iranul să nu răspundă.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că există "nevoia de a evita o nouă escaladare regională" și a făcut apel la toate părțile să dea dovadă de reținere.
Reacțiile din regiune au fost mai dure. Arabia Saudită, principalul rival arab al Iranului, a condamnat atacul, calificându-l drept o amenințare la adresa securității regionale și "o încălcare a legilor și normelor internaționale".
Turcia a acuzat Israelul că "a adus regiunea noastră în pragul unui război mai mare" și a afirmat că "a pune capăt terorii create de Israel în regiune a devenit o datorie istorică".
Siria și Irakul au fost printre alte țări din regiune care au condamnat atacurile.
La fel a făcut și Hamas, care, împreună cu alți militanți, a atacat Israelul la 7 octombrie 2023, ucigând 1 200 de persoane, majoritatea civili, și luând aproximativ 250 de ostatici în Gaza.
Ofensiva de represalii a Israelului în Fâșia Gaza a ucis până acum peste 42 000 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătății, care nu fac diferența între civili și combatanți, dar spun că femeile și copiii reprezintă mai mult de jumătate din decese.
Răspunsul Iranului va fi esențial
Ministerul iranian de Externe a declarat că Iranul va răspunde atacurilor aeriene, calificându-le drept o încălcare clară a dreptului internațional și afirmând dreptul Teheranului la autoapărare.
Israelul a caracterizat atacul de sâmbătă drept un răspuns la atacurile aeriene anterioare ale Iranului cu rachete și drone explozive în aprilie și la un alt atac cu rachete luna aceasta.
Multe dintre aceste proiectile au fost doborâte înainte de a-și atinge țintele. Iranul ar putea încerca un alt bombardament direct, deși, făcând acest lucru, riscă să provoace încă un atac israelian direct asupra teritoriului său într-un moment în care apărarea sa este slăbită.
De asemenea, ar putea încuraja grupurile militante aliate, precum Hamas din Gaza și Hezbollah din Liban, să își intensifice atacurile, deși ambele au suferit lovituri grave în războaiele lor actuale cu Israelul.
"Iranul va minimaliza impactul loviturilor, care sunt, de fapt, destul de grave", a prezis Sanam Vakil, director al programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord din cadrul think tank-ului londonez Chatham House.
Ea a afirmat că Iranul este "blocat de propriile limitări militare, de constrângerile economice din cauza sancțiunilor și de rezultatul alegerilor din SUA", ceea ce ar putea afecta cursul escaladării ulterioare sau al apropierii diplomatice.
