Putin amenință NATO cu un război total, iar echipa Trump dezvăluie ce va face în Ucraina dacă ajunge la Casa Albă
Joe Biden îl primește Casa Albă pe șeful guvernului britanic pentru a decide dacă să permită sau nu Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune. Kievul cere insistent ridicarea restricțiilor.
La rândul său, Putin avertizează: asta ar însemna că NATO va fi „în război” cu Rusia.
Vladimir Putin: ”Armata ucraineană nu este capabilă să lovească cu sisteme moderne de precizie, cu rază lungă de acțiune, de fabricație occidentală. Acest lucru este posibil doar folosind date de la sateliți NATO. De asemenea, setarea traiectoriilor pentru aceste sisteme de rachete nu poate fi făcută decât de personalul militar al țărilor NATO.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Deci, dacă această decizie va fi luată, va însemna, nimic altceva, decât participarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene la războiul din Ucraina. Asta va însemna că țările NATO, Statele Unite și țările europene luptă împotriva Rusiei. Și, dacă este așa, atunci vom lua deciziile adecvate în funcție de amenințările care vor fi create pentru noi”.
Amenințările liderului rus vin după ce șeful diplomației americane a dat de înțeles că Washingtonul este pe punctul să permita Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare rusești aflate departe de graniță. Până acum, președintele Biden a stabilit niște limite din cauza temerilor legate de o escaladare a conflictului.
Țările baltice și Polonia susțin creșterea presiunii asupra Rusiei
Totuși, potrivit Washingtonului, chestiunea a căpătat o urgență sporită după ce Iranul a furnizat rachete balistice Rusiei. Statele baltice susțin fără rezerve apelul Kievului de a fi ridicate restricțiile.
Gitanas Nauseda, președinte Lituania: ”Cu cât înțelegem mai repede că trebuie să eliminăm actualele linii roșii, pe care adesea ni le impunem singuri, cu atât mai grabnică va fi victoria Ucrainei”.
Și Varșovia este în favoarea creșterii presiunii asupra regimului de la Kremlin.
Radosław Sikorski, ministrul polonez de externe: ”Chestiunea rachetelor și dronelor rusești care intră pe teritoriul NATO nu va dispărea de la sine. Într-o proporție semnificativă, rușii pierd controlul asupra lor. Tocmai a căzut o dronă în Letonia, au fost incidente similare și în România. Și amintiți-vă că există centrale nucleare pe teritoriul Ucrainei. Dacă rușii le lovesc, chiar și fără să vrea, ne veți întreba toți de ce n-am acționat la timp. Întreaga Europă ar putea avea o mare problemă. De aceea, cred că ar trebui să facem ceva preventiv”.
Ce obiective ar putea lovi în Rusia rachetele ATACMS furnizate Ucrainei
Potrivit analiștilor americani de la Institutul pentru Studiul Războiului, cel puțin 250 de obiective militare din Rusia sunt situate în raza de acțiune a rachetelor ATACMS furnizate deja de americani Ucrainei.
Este vorba de aerodromuri militare, de stații de comunicații, centre logistice, hangare pentru reparații, depozite de muniții și combustibil și cartiere generale permanente.
Pe de altă parte, Kievul are motive să se teamă de o eventuală victorie republicană la alegerile din Statele Unite. Senatorul JD Vance, candidatul la funcția de vicepreședinte, a dezvăluit ce ar presupune planul de pace al unei noi administrații Trump.
JD Vance: ”Actualele linii de demarcație dintre Ucraina și Rusia vor deveni zone demilitarizate puternic fortificate pentru ca rușii să nu invadeze încă o dată. Rusia primește garanții de neutralitate din partea Ucrainei, care se va angaja că nu va adera la NATO și alte alianțe occidentale. Iar Germania și alte țări vor trebui să finanțeze parțial reconstrucția Ucrainei”.
Abordarea ar marca o schimbare dramatică față de politica administrației Biden.
