Procurorii americani prezintă noi detalii despre încercarea lui Trump de a anula pierderea alegerilor
Procurorii americani susţin că Donald Trump a acţionat în afara îndatoririlor sale de preşedinte atunci când a făcut presiuni asupra unor oficiali de stat, pentru a încerca să anuleze înfrângerea sa în alegerile din 2020.
Dosarul de 165 de pagini este probabil ultima ocazie pentru procurori de a-şi detalia cazul împotriva lui Trump înainte de alegerile din 5 noiembrie, având în vedere că nu va exista un proces înainte ca Trump să se confrunte cu vicepreşedintele democrat Kamala Harris.
Demersul este menit să susţină în continuare dosarul penal federal de subversiune electorală întocmit împotriva candidatului republican la preşedinţie, după o hotărâre din iulie a Curţii Supreme a SUA, potrivit căreia foştii preşedinţi beneficiază de imunitate largă împotriva urmăririi penale pentru acţiunile lor oficiale în funcţie.
Procurorii care lucrează cu procurorul special Jack Smith au prezentat o descriere cuprinzătoare a comportamentului lui Trump după alegerile din 2020, mare parte dintre acestea fiind deja făcute publice prin intermediul relatărilor de presă, al concluziilor comisiei Camerei Reprezentanţilor care a investigat revolta de la Capitoliu sau al actului de acuzare obţinut de Smith în acest caz.
Potrivit probelor, un angajat al Casei Albe l-a auzit pe Trump spunându-le membrilor familiei că „nu contează dacă ai câştigat sau ai pierdut alegerile. Tot trebuie să lupţi ca naiba”.
Trump a pledat nevinovat pentru cele patru acuzaţii penale care îl învinovăţesc de conspiraţie pentru obstrucţionarea certificării alegerilor de către Congres, fraudă pentru împiedicarea unor rezultate exacte şi intervenţie în drepturile de vot ale americanilor.
Mare parte din dosar se concentrează pe relaţiile lui Trump cu Mike Pence, pe atunci vicepreşedintele său, pe care Trump a încercat să îl preseze să se folosească de rolul său oficial de supraveghere a certificării de către Congres a rezultatelor alegerilor pentru a anula înfrângerea sa în 6 ianuarie 2021.
Trump a ţinut un discurs înflăcărat în acea zi, înainte ca susţinătorii săi să ia cu asalt Capitoliul, luptându-se cu poliţia şi făcându-i pe congresmeni să fugă pentru a-şi salva viaţa. Ei au scandat „spânzuraţi-l pe Mike Pence”.
Procurorii susţin că atunci când un consilier de la Casa Albă i-a spus lui Trump, care urmărea la televizor ştirile despre revoltă, că Pence a fost dus într-un loc sigur, Trump a răspuns „Şi ce dacă?”
Procurorii au declarat că nu intenţionează să folosească această interacţiune la proces, având în vedere decizia Curţii Supreme privind imunitatea.
Pence a fost identificat cu nume pe parcursul întregului dosar. Numele multor alţi membri ai administraţiei lui Trump, aliaţi şi oficiali de stat vizaţi sunt trecute sub tăcere, deşi detaliile privind locaţiile şi acţiunile acestora clarifică probabil identitatea lor.
Documentul arată cazuri în care Trump a ironizat în privat afirmaţiile pe care aliaţii săi le făceau public în numele său. De exemplu, în timpul unei convorbiri telefonice cu o avocată neidentificată care pare a fi Sidney Powell, Trump a pus-o pe „mute” şi i-a numit afirmaţiile drept o „sminteală”, se arată în dosar.
De asemenea, în dosar se susţine că, la 1 ianuarie 2021, Trump l-a avertizat pe Pence că oamenii îl „vor urî de moarte” şi îl vor crede „prost” dacă nu va bloca certificarea victoriei preşedintelui democrat Joe Biden.
Purtătorul de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung, a criticat dezvăluirile, spunând: „Acest caz este o vânătoare de vrăjitoare părtinitoare şi neconstituţională care ar trebui respinsă în întregime, împreună cu TOATE celelalte păcăleli ale democraţilor”.
Trump a respins acest caz şi multiple alte urmăriri penale cu care s-a confruntat în acest an ca fiind încercări motivate politic de a-l împiedica să revină la putere.
Dosarul prezintă o descriere detaliată a probelor pe care procurorii intenţionează să le folosească în cazul în care cazul va ajunge în instanţă, acuzându-l pe Trump că a complotat chiar înainte de alegeri pentru a-şi declara prematur victoria, că şi-a înlocuit echipa juridică de campanie atunci când aceasta nu ar fi susţinut acuzaţiile de fraudă electorală şi că a încercat să îl „manipuleze” pe Pence ca să-l ajute în efortul său de a se menţine la putere.
Dosarul oferă, de asemenea, detalii ale conversaţiilor cu înalţi funcţionari din administraţia Trump, inclusiv cu Pence şi şeful de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows, care au apărut în faţa marelui juriu în timpul anchetei.
Procurorii au prezentat joi dosarul în instanţă, dar judecătorul districtual Tanya Chutkan a trebuit să aprobe unele cenzurări propuse înainte ca acesta să fie făcut public.
Procurorii au inclus în dosarul depus în instanţă fragmente din interviurile martorilor, mărturii ale marelui juriu şi probe colectate din mandatele de percheziţie în timpul anchetei. Chutkan analizează aceste materiale şi ar putea face publice versiuni redactate ale acestor documente, deşi avocaţii lui Trump au termen până la 10 octombrie pentru a ridica obiecţii în acest sens.
În cazul în care Trump câştigă alegerile, este probabil ca acesta să solicite Departamentului de Justiţie să renunţe la acuzaţii.
Procurorii au evidenţiat, de asemenea, o postare pe Twitter pe care Trump a trimis-o în timpul revoltei de la Capitoliu, spunând că Pence „nu a avut curajul să facă ceea ce ar fi trebuit făcut” în timpul certificării alegerilor de către Congres.
Procurorii au declarat că acea postare „nu a fost un mesaj trimis pentru a aborda o chestiune de interes public şi pentru a calma agitaţia; a fost mesajul unui candidat furios că va pierde puterea”.
