Problemele companiilor ruseşti cu plăţile către China continuă. Băncile de stat chineze închid tranzacţiile cu Rusia în masă
Unele companii ruseşti se confruntă cu întârzieri tot mai mari şi costuri în creştere pentru plăţile către partenerii comerciali din China, lăsând în suspensie tranzacţii în valoare de zeci de miliarde de yuani, au declarat pentru Reuters surse ruse.
Companiile şi oficialii ruşi de câteva luni au semnalat întârzieri în tranzacţii după ce băncile chineze au înăsprit conformitatea în urma ameninţărilor occidentale cu sancţiuni secundare pentru relaţiile cu Rusia.
Sursele au spus că problema s-a intensificat în această lună.
Băncile de stat chineze închid tranzacţiile cu Rusia ”în masă” şi sunt reţinute plăţi în valoare de miliarde de yuani, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată guvernului, care a vorbit sub rezerva anonimatului.
China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, reprezentând o treime din comerţul exterior al Rusiei anul trecut şi furnizând articole precum echipamente industriale vitale şi bunuri de larg consum care ajută Rusia să înfrunte sancţiunile occidentale.
De asemenea, oferă o piaţă profitabilă pentru multe exporturi ruseşti pe care se bazează China, de la petrol şi gaze până la produse agricole.
După ce Trezoreria SUA a ameninţat în iunie cu sancţiuni secundare asupra băncilor din China şi din alte ţări pentru că au tratat cu Rusia, băncile chineze au început să adopte o poziţie foarte strictă cu privire la tranzacţii, a declarat o sursă de la una dintre cele mai importante platforme de comerţ electronic din Rusia. Vinde o mare varietate de bunuri de larg consum importate din China.
"În acel moment, toate plăţile transfrontaliere către China s-au oprit. Am găsit soluţii, dar a durat aproximativ trei săptămâni, ceea ce este un timp foarte lung, volumele comerciale au scăzut drastic în acel timp", a spus sursa.
O soluţie funcţională a fost să cumpere aur, să îl mute în Hong Kong şi să îl vândă acolo, depunând numerar într-un cont bancar local, a spus persoana.
Surse au declarat pentru Reuters că unele companii ruseşti au folosit lanţuri de intermediari din ţări terţe pentru a-şi gestiona tranzacţiile şi a evita verificările de conformitate efectuate de băncile chineze. Ca urmare, costurile de procesare a tranzacţiilor au crescut până la 6% din plăţile tranzacţiilor, de la aproape la zero înainte, au spus aceştia.
Sursele au vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilităţii subiectului.
”Pentru multe companii mici, aceasta înseamnă o închidere completă”, a spus o altă sursă apropiată guvernului.
Kremlinul a recunoscut problema, dar a spus că cooperarea economică este importantă pentru ambele ţări şi că vor fi găsite soluţii.
”Cu astfel de volume şi într-un mediu atât de neprietenos, este imposibil de evitat unele situaţii problematice. Cu toate acestea, spiritul cu adevărat de parteneriat al relaţiilor noastre ne permite să discutăm şi să rezolvăm constructiv problemele actuale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Tranzacţiile cu China nu reprezintă totuşi o preocupare gravă pentru conducerea de vârf a Rusiei, deoarece plăţile în domenii prioritare continuă să decurgă fără probleme şi există voinţă politică din ambele părţi, a declarat pentru Reuters o sursă bancară.
Exportatorii ruşi nu au întâmpinat dificultăţi în a primi plăţi pentru mărfurile pe care China le importă, cum ar fi petrolul sau cerealele, a declarat pentru Reuters o altă sursă apropiată guvernului rus.
Comerţul bilateral dintre Rusia şi China a crescut cu 1,6%, până la 137 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2024, potrivit datelor vamale oficiale ale Chinei, după ce a atins un record de 240 de miliarde de dolari în 2023.
”Comerţul normal dintre China şi Rusia este în concordanţă cu regulile OMC şi cu principiile pieţei, nu este îndreptat împotriva terţilor şi nu este supus interferenţelor sau constrângerii din partea terţilor”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
”Ne opunem ferm oricăror sancţiuni unilaterale ilegale şi jurisdicţiei cu braţ lung şi vom lua toate măsurile necesare pentru a ne proteja drepturile şi interesele legitime”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Importurile Rusiei din China au scăzut cu peste 1% la 62 de miliarde de dolari în ianuarie-iulie 2024 din cauza problemelor de plată, potrivit statisticilor oficiale ale Chinei.
Banca centrală a Rusiei estimează că importurile totale ale ţării din întreaga lume vor scădea cu până la 3% în acest an.
”Importurile vor scădea în 2024 din cauza întăririi barierelor de sancţiuni legate de plăţi şi logistică”, a spus banca centrală, deşi a prezis că situaţia se va îmbunătăţi pe termen mediu, conform proiectului de orientări de politică monetară publicat pe 29 august.
După vizita preşedintelui rus Vladimir Putin în China în mai, unele bănci locale chineze fără o afacere globală au intervenit pentru a gestiona plăţile bilaterale. Acestea nu ar fi expuse aplicatorilor de sancţiuni occidentali. Totuşi, sursele au subliniat că aceste bănci au adesea sisteme informatice învechite şi lipsă personal cu competenţele necesare.
Sursa bancară a spus că curierii transfrontalieri transportau documente de transfer peste graniţa dintre Rusia şi China pentru a le obţine ştampilate şi semnate de bancheri chinezi.
”Până când problemele legate de plăţi nu vor fi rezolvate la nivel de stat, nu ne putem aştepta la un flux dinamic de investiţii din China”, a declarat Kirill Babaev, şeful Institutului Chinezesc la Academia Rusă de Ştiinţe.
Cercetarea realizată în colaborare de Babaev şi lansată luna aceasta evidenţiază riscurile prezentate pentru sectorul industrial al Rusiei, unde China a devenit un furnizor de top.
”În situaţia de astăzi, problemele de plată cu băncile chineze exacerbează în mod special această provocare, deoarece în prezent nu există alţi furnizori majori de multe tipuri de echipamente industriale în afară de China”, se arată în lucrarea de cercetare.
Companiile mari din China, precum şi din India sunt puternic dependente de pieţele americane şi europene, a declarat Dmitri Birichevski, şeful departamentului economic al Ministerului de Externe al Rusiei, la o conferinţă la Moscova pe 16 august.
