Principalul aliat al lui Putin nu crede că Rusia va câștiga războiul din Ucraina. Îndemnul transmis celor două tabere

62495244
IMAGO

Aleksandr Lukaşenko, unul dintre aliații lui Vladimir Putin, a declarat că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-a putea încheia „meci nul”, comparând acest conflict ca un meci de fotbal, relatează agenţia DPA.

„Ucraina nu va câştiga pe câmpul de luptă. Ucrainenii şi Occidentul îşi dau seama de acest lucru. Aşadar, trebuie să te mişti, trebuie să ajungi la un acord”, a spus Lukaşenko la o conferinţă de securitate desfăşurată în capitala belarusă Minsk.

„Şi trebuie făcut imediat, pentru că ar putea fi meci nul. Folosesc limbajul sportiv aici”, a completat el, amintind de ocazia irosită a semnării unui acord între Kiev şi Moscova în martie 2022, după ce Rusia lansase invazia în Ucraina pe 24 februarie acel an.

Belarusul, aliat al Rusiei, căreia i-a permis în această invazie să folosească teritoriul său pentru a pătrunde în nordul Ucrainei, a găzduit în martie 2022 negocieri ruso-ucrainene, continuate apoi la Istanbul, unde aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final, potrivit Moscovei, a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.

Prezent joi la conferinţa de securitate de la Minsk, ministrul rus de externe Serghei Lavrov nu a împărtăşit însă ideea lui Lukaşenko despre încheierea războiului ruso-ucrainean ca un „meci nul”, aceasta în timp ce trupele ruse înaintează pe frontul din estul Ucrainei.

Negocierile dintre ruși și ucraineni, în impas

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.

Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de preşedintele ucrainean Voldimir Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.

Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un "plan de victorie" al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat luna trecută aliaţilor săi, mai întâi SUA, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev.

Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un "pachet de descurajare non-nucleară", să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident.

Despre o nouă arhitectură de securitate a vorbit joi şi preşedintele belarus, care a acceptat amplasarea de arme nucleare tactice ruseşti pe teritoriul ţării sale. El a cerut acum retragerea armelor nucleare americane din spaţiul euro-asiatic, drept condiţie pentru o destindere internaţională, consemnează agenţia EFE.

Lukaşenko a cerut de asemenea crearea "unui nou mecanism pentru stabilirea unui regim de control transparent şi înţeles de toţi asupra noilor tehnologii letale capabile să distrugă umanitatea, inclusiv a armelor nucleare". El a precizat că se referă astfel la noile arme care folosesc tehnologii laser, rachete hipersonice, sisteme cuantice şi electromagnetice şi la "alte dezvoltări înalt tehnologizate care au proprietăţi insuficient studiate până în prezent".

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Ultima rundă de alegeri nu a adus liniște în Bulgaria. Proteste în stradă după acuzațiile de fraudare a votului

Sute de protestatari au ieşit în stradă în Bulgaria în această săptămână pentru a protesta faţă de acuzaţiile de cumpărare de voturi la alegerile parlamentare din ţară, desfăşurate duminică, 27 octombrie, relatează POLITICO.

 

Netanyahu a anunțat care este ''obiectivul suprem" al Israelului. Marele dușman, vizat direct

Stoparea programului nuclear iranian rămâne obiectivul fundamental al politicii premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit unei declaraţii făcute, joi, de acesta, relatează DPA.

Jurnaliști europeni: Există dovezi clare că Moscova s-a implicat în sprijinirea lui Alexandr Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo este „calul troian” al Moscovei în campania prezidențială din Republica Moldova, titrează jurnaliștii de la Eureporter. Publicația susține că o mare parte din campania sa este finanțată și controlată de Kremlin.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.