Madrid cere iertare public Cataloniei pentru violențele de la referendum
Guvernul de la Madrid a cerut, vineri, public iertare pentru intervenția brutală a poliției spaniole din timpul referendumului pentru obținerea referendumului catalan.
SUMAR
Spania și-a cerut vineri public iertare pentru intervenția brutală a poliției spaniole din timpul referendumului pentru obținerea referendumului catalan.
Acesta reprezintă primul gest de reconciliere provenit din partea Spaniei, după ce situația politică s-a degradat în urma referendumului catalan. Astfel, Spania se confruntă cu cea mai mare criză politică din ultimele patru decenii, scrie Reuters.
Reprezentantul Spaniei în nord-estul Cataluniei, care reprezintă o cincime din economia națională, a făcut publice scuzele:
"Când văd aceste imagini și mai mult când știu că oamenii au fost loviți, împinși și chiar o persoană a fost spitalizată, nu pot decât să regret și să-mi cer scuze în numele ofițerilor care au intervenit" Enric Millo, reprezentatul Spaniei în nord-estul Cataluniei
Intervenția brutală a forțelor de ordine spaniole
În timpul referendumului catalan, poliția spaniolă a folosit bastoane și gloanțe de cauciuc pentru a împiedica exercitarea votului cetățenilor catalani. În plus, autoritățile centrale de la Madrid au susținut răspicat faptul că referendumul este unul neconstituționale și refuză să-l valideze.
În ciuda tensiunilor, primul ministru spaniol, Mariano Rajoy, a declarat că a luat legătura cu toate partidele police din Spania și în urma dezbaterilor au decis să-i acorde Catalaniei o mai mare autonomie, însă nu se poate lua în calcul varianta acordării independenței. În plus, a respins propunerea catalană de-a supune cazul unei medieri internaționale.
Protestele masive din Barcelona
Imediat după terminarea votului pentru obținerea independenței Cataloniei, arterele principale ale orașului Barcelona au fost de-a dreptul paralizate. Peste 300.000 de oameni au protestat pe străzi împotriva reacției violente ale poliției spaniole care au atactat cetățenii catalani cu bastoane și gloanțe de cauciuc pentru a-i împiedica să voteze.
Demonstranți: „o gravă violare a drepturilor și libertățiilor.”
Demonstrațiile stradale au fos organizate de sindicate, dorindu-și să-și manifeste nemulțumirea publică față de metodele represive folosite de poliție. În plus, acestea au fost catalogate de către organizatori ca fiind „o gravă violare a drepturilor și libertățiilor.”
Aproape 900 de persoane au fost rănite, după ce poliția spaniolă a încercat să împiedice exercitarea votului, în cadrul referendumului declarat „ilegal” de către guvernul de la Madrid.
Primul Ministru spaniol, Mariano Rajoy, a declarat că votul a făcut o "batjocură" la adresa democrației.
Reacția Regelui Spaniei
Regele Spaniei a reacționat imediat după protestele masive care au pus stăpânire pe Barcelona.
Regele Spaniei Felipe a acuzat guvernul catalan că a dat dovadă de o „lipsă de loialitate inadmisibilă”, ca urmare a referendumului privind obținerea independenței.
În plus, regele a acuzat oficialii din Barcelona că au dat dovadă de un comportament „iresponsabil”, atunci când au permis organizarea referendumului catalan, care a fost declarat ca fiind „ilegal” de către autoritățile centrale de la Madrid, notează The Independent.
90% dintre cei care au reuşit să voteze au spus "da" independenţei. Rata de participare a fost de 42%.
Rezultatele referendumului
"Catalonia şi-a câştigat dreptul de a-şi declara independenţa şi va face asta”, este reacţia liderului separatist catalan la finalul referendumului, care a provocat haos în întreaga regiune.
Carles Puigdemont: nu dorește o separare „traumatizantă”
În plus, președintele catalan, Carles Puigdemont, susține că nu plănuiește o separare „traumatizantă” de Spania, notează BBC.
Oficialul catalan susține că își dorește ca Madridul să se raporteze diferit la noua situație politică a Cataloniei.
Sursa: Reuters
Etichete: Spania, proteste, criza, referendum, catalonia, iertare,
Dată publicare:
06-10-2017 16:45
Europa este împărţită între a continua să sprijine Ucraina sau a încuraja o pace negociată. Aproape două treimi din populaţia Regatului Unit (70 %), Spaniei (66 %) şi Poloniei (65 %) afirmă că doreşte ca Ucraina să câştige războiul.
În micile magazine, lipsa pachetelor „Euro starter”, cu monede de toate valorile, se dovedește a fi o problemă mai mare pentru comercianți decât dificultățile de conversie valutară.
Începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria a trecut oficial la moneda euro, schimbare care a adus deja o serie de modificări importante pentru populație și mediul de afaceri.
Europa este împărţită între a continua să sprijine Ucraina sau a încuraja o pace negociată. Aproape două treimi din populaţia Regatului Unit (70 %), Spaniei (66 %) şi Poloniei (65 %) afirmă că doreşte ca Ucraina să câştige războiul.
În micile magazine, lipsa pachetelor „Euro starter”, cu monede de toate valorile, se dovedește a fi o problemă mai mare pentru comercianți decât dificultățile de conversie valutară.
Începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria a trecut oficial la moneda euro, schimbare care a adus deja o serie de modificări importante pentru populație și mediul de afaceri.
Tragedia din stațiunea elvețiană Crans-Montana, care se aseamănă izbitor cu infernul de acum 10 ani din clubul Colectiv, a creat o undă de șoc în toată lumea.
Meteorologii au emis, vineri, estimările pentru perioada 05.01.2026 - 02.02.2026, care arată temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei, săptămâna viitoare, în mai multe regiuni ale ţării.
Bulgaria a trecut la Euro de la 1 ianuarie, însă mulți comercianți nu s-au pregătit pentru schimbare. Clienții care au vrut să plătească în moneda europeană au avut o surpriză: fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară.