Madrid cere iertare public Cataloniei pentru violențele de la referendum
Guvernul de la Madrid a cerut, vineri, public iertare pentru intervenția brutală a poliției spaniole din timpul referendumului pentru obținerea referendumului catalan.
SUMAR
Spania și-a cerut vineri public iertare pentru intervenția brutală a poliției spaniole din timpul referendumului pentru obținerea referendumului catalan.
Acesta reprezintă primul gest de reconciliere provenit din partea Spaniei, după ce situația politică s-a degradat în urma referendumului catalan. Astfel, Spania se confruntă cu cea mai mare criză politică din ultimele patru decenii, scrie Reuters.
Reprezentantul Spaniei în nord-estul Cataluniei, care reprezintă o cincime din economia națională, a făcut publice scuzele:
"Când văd aceste imagini și mai mult când știu că oamenii au fost loviți, împinși și chiar o persoană a fost spitalizată, nu pot decât să regret și să-mi cer scuze în numele ofițerilor care au intervenit" Enric Millo, reprezentatul Spaniei în nord-estul Cataluniei
Intervenția brutală a forțelor de ordine spaniole
În timpul referendumului catalan, poliția spaniolă a folosit bastoane și gloanțe de cauciuc pentru a împiedica exercitarea votului cetățenilor catalani. În plus, autoritățile centrale de la Madrid au susținut răspicat faptul că referendumul este unul neconstituționale și refuză să-l valideze.
În ciuda tensiunilor, primul ministru spaniol, Mariano Rajoy, a declarat că a luat legătura cu toate partidele police din Spania și în urma dezbaterilor au decis să-i acorde Catalaniei o mai mare autonomie, însă nu se poate lua în calcul varianta acordării independenței. În plus, a respins propunerea catalană de-a supune cazul unei medieri internaționale.
Protestele masive din Barcelona
Imediat după terminarea votului pentru obținerea independenței Cataloniei, arterele principale ale orașului Barcelona au fost de-a dreptul paralizate. Peste 300.000 de oameni au protestat pe străzi împotriva reacției violente ale poliției spaniole care au atactat cetățenii catalani cu bastoane și gloanțe de cauciuc pentru a-i împiedica să voteze.
Demonstranți: „o gravă violare a drepturilor și libertățiilor.”
Demonstrațiile stradale au fos organizate de sindicate, dorindu-și să-și manifeste nemulțumirea publică față de metodele represive folosite de poliție. În plus, acestea au fost catalogate de către organizatori ca fiind „o gravă violare a drepturilor și libertățiilor.”
Aproape 900 de persoane au fost rănite, după ce poliția spaniolă a încercat să împiedice exercitarea votului, în cadrul referendumului declarat „ilegal” de către guvernul de la Madrid.
Primul Ministru spaniol, Mariano Rajoy, a declarat că votul a făcut o "batjocură" la adresa democrației.
Reacția Regelui Spaniei
Regele Spaniei a reacționat imediat după protestele masive care au pus stăpânire pe Barcelona.
Regele Spaniei Felipe a acuzat guvernul catalan că a dat dovadă de o „lipsă de loialitate inadmisibilă”, ca urmare a referendumului privind obținerea independenței.
În plus, regele a acuzat oficialii din Barcelona că au dat dovadă de un comportament „iresponsabil”, atunci când au permis organizarea referendumului catalan, care a fost declarat ca fiind „ilegal” de către autoritățile centrale de la Madrid, notează The Independent.
90% dintre cei care au reuşit să voteze au spus "da" independenţei. Rata de participare a fost de 42%.
Rezultatele referendumului
"Catalonia şi-a câştigat dreptul de a-şi declara independenţa şi va face asta”, este reacţia liderului separatist catalan la finalul referendumului, care a provocat haos în întreaga regiune.
Carles Puigdemont: nu dorește o separare „traumatizantă”
În plus, președintele catalan, Carles Puigdemont, susține că nu plănuiește o separare „traumatizantă” de Spania, notează BBC.
Oficialul catalan susține că își dorește ca Madridul să se raporteze diferit la noua situație politică a Cataloniei.
Sursa: Reuters
Etichete: Spania, proteste, criza, referendum, catalonia, iertare,
Dată publicare:
06-10-2017 16:45
Cel puţin 3.104 copii autohtoni, din triburile amerindiene, smulşi din triburile lor şi plasaţi în pensionate cu scopul de a fi asimilaţi culturii americane, au murit, de trei ori mai mulţi decât anunţa Guvernul în această vară, conform Washington Post.
Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru The Washington Post, sub rezerva anonimatului, că autoritățile ucrainene „încep să creadă” că războiul s-ar putea încheia în 2025.
Şefa diplomaţiei germane a atenţionat luni Turcia împotriva unei înăspriri a conflictului său contra unităţilor kurde în nordul Siriei, după prăbuşirea dictatorului Bashar al-Assad, informează AFP.
Cel puţin 3.104 copii autohtoni, din triburile amerindiene, smulşi din triburile lor şi plasaţi în pensionate cu scopul de a fi asimilaţi culturii americane, au murit, de trei ori mai mulţi decât anunţa Guvernul în această vară, conform Washington Post.
Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru The Washington Post, sub rezerva anonimatului, că autoritățile ucrainene „încep să creadă” că războiul s-ar putea încheia în 2025.
Şefa diplomaţiei germane a atenţionat luni Turcia împotriva unei înăspriri a conflictului său contra unităţilor kurde în nordul Siriei, după prăbuşirea dictatorului Bashar al-Assad, informează AFP.
Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit în şedinţă comună, luni, pentru dezbaterea şi votul asupra învestirii Guvernului propus de candidatul desemnat la funcţia de prim-ministru Marcel Ciolacu.
România încă se recuperează de ascensiunea și căderea rapidă a lui Călin Georgescu, un candidat care a ajuns la alegători printr-o campanie pe TikTok.
Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Finanţelor, Tanczos Barna, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.