Prima decizie luată de noul președinte al Ungariei: A promulgat legea așteptată de toată lumea
Noul preşedinte al Ungariei, Tamas Sulyok, a promulgat legea de aderare a Suediei la NATO, acesta fiind încă un pas tehnic înainte ca ţara nordică să pună capăt oficial celor două secole de nealiniere militară, relatează MTI.
"Tamas Sulyok a semnat documentul adoptat de Parlament la 26 februarie 2024", aceasta fiind prima decizie a mandatului său, a anunţat site-ul Preşedinţiei Ungariei.
Dintre cei 31 de membri ai Alianţei Atlantice, Ungaria a fost ultima ţară care a ratificat aderarea Suediei, după aproape doi ani de aşteptare la Stockholm. Regatul scandinav poate acum să-şi depună "instrumentele de aderare" la Washington, în conformitate cu tratatul NATO, pentru a deveni cel de-al 32-lea membru, potrivit News.ro.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
După ce a finalizat procesul de ratificare, Ungaria trebuie să trimită documentele de aprobare către guvernul american de la Washington, care este depozitarul Tratatului NATO.
Ca pas final, Suedia va preda "instrumentul de aderare" la NATO, un document semnat de ministrul său de externe cu guvernul american. Când documentul Suediei va ajunge la Departamentul de Stat al SUA, ţara nordică va deveni oficial membră cu drepturi depline a NATO, ceea ce înseamnă că la summitul aniversar al NATO din această vară Alianţa va avea oficial 32 de membri.
Suedia, candidată la NATO în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a pus capăt politicii sale de neutralitate adoptată după încheierea războaielor napoleoniene din secolul al XIX-lea, apoi de nealiniere militară pe care o avea de la sfârşitul Războiului Rece. Deşi contribuie la forţele internaţionale de menţinere a păcii, Suedia nu a mai cunoscut războiul de la un conflict cu Norvegia din 1814.
Procesul său de aderare a fost punctat de negocieri dificile cu Turcia, care a acuzat ţara nordică de clemenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, unii dintre ei fiind consideraţi de Ankara drept terorişti. De asemenea, Suedia a trebuit să se confrunte cu reticenţa premierului ungar. Viktor Orban şi-a dat acordul de principiu de mult timp, dar înainte de a finaliza procesul, el a cerut "respect" din partea Stockholmului, reproşându-i ani de zile de "denigrare" a politicilor Budapestei.
Premierul suedez Ulf Kristersson a fost invitat la Budapesta pentru a restabili "încrederea" şi a efectuat o vizită cu doar câteva zile înainte ca Parlamentul să dea undă verde. Cu această ocazie, Ungaria a anunţat achiziţionarea a patru avioane de vânătoare Gripen din regatul scandinav.